DE CE E GREU SĂ TE MĂRIŢI


Dacă ne gândim la excedentul feminin de pe planetă, am răspuns deja la întrebare şi discuţia este închisă! Să fie oare atât de simplu ?

Nicio abordare legată de femei nu este simplă dar, dacă întrebi un bărbat, rişti să primeşti răspunsuri încifrate, care să-i mascheze propria dilemă legată de sexul zis frumos sau  propriile angoase.

Ce spune trubadurul?

„Femei, femei, e plină lumea de nebune,

De ce v-aţi mai născut pe lume?

Ca să ne-nebuniţi pe noi!”

Mai interesant este să vedem ce motive au găsit femeile pentru a se eschiva să se mărite…

Întâlnind o colegă de liceu trecută bine de 35 de ani şi nemăritată mi-a răspuns scurt că multe femei rămân nemăritate fiindcă au un simţ estetic dezvoltat.

Suspectând-o că trişează, i-am amintit că am văzut-o numai în compania unor masculi remarcabili. Şi-a păstrat calmul şi mi-a replicat că pe undeva am dreptate, dar a avut parte numai de frumoşi dar săraci, bine-situaţi dar însuraţi şi destui frumoşi şi bogaţi cărora le miroseau picioarele!

Părerea Crenguţei, nemăritată până la 29 de ani:

Gelu? Amărâtul n-avea nici cojoc!

Nicu? M-a lăsat în drum şi a intrat să urineze în tufiş.

Traian? S-a scobit în nas în faţa părinţilor mei.

Sotir? M-a plimbat tot oraşul şi nu mi-a dat un suc!

Pavel? Era atât de bogat că nu m-am mai uitat la amănunte! M-am botezat urgent pe vechi, în biserica lipovenească şi nu-mi lipsesc icrele negre la micul dejun. Mişto!

Teodora: Căsnicia părinţilor mei, de tot rahatul, m-a speriat atât de tare că am hotărât din start să nu mă mărit niciodată. Dar, pe la 29 de ani, îmi era deja imposibil s-o mai suport pe mama şi dintr-o dată am decis că singura soluţie este măritişul. Am zis, am făcut! M-am măritat imediat! La început mi s-a părut important să fiu măritată! Am făcut doi copii, apoi am divorţat pentru că mi s-a părut esenţial să fiu fericită!

Miky a fost fatală din liceu. Am rămas surprinsă să o întâlnesc nemăritată la 36 de ani. Dar are argumente serioase: Mi-am dorit un bărbat care să dea din coate, să răzbească în viaţă. Am găsit destui bărbaţi frumoşi şi interesanţi dar, am luat viteză de fiecare dată, fiindcă am avut baftă numai de pretendenţi interesaţi numai să dea din pleoape la televizor!

Adesea fetele se plâng de ce nu le-au dat bărbaţii:

Nu mi-a adus mărţişor!

Nu mi-a adus flori!

M-a plimbat tot oraşul şi nu mi-a dat o îngheţată!

Nu mi-a dat telefon de ziua mea!

Dar când ei dau, ele tot nemulţumite! Cum, ce dau?

Bătăi de cap, mâncărimi, palme peste ochi, copii în burţi, papucii…

Şi totuşi, părerea generală e că vinovate sunt femeile! De ce ? De orice!

Probleme? Cherchez la femme!

Nu mai încercaţi să daţi tot răul din lume pe femei! Statistic, procentul de bărbaţi ucişi de soţii sau amante este nesemnificativ. Bărbaţii au fost de-a lungul istoriei decimaţi în războaie – şi, recunoaşteţi: nu toate războaiele au fost pornite de femei! Dar, trebuie să admit că atunci când au făcut-o n-a mai rămas piatră de piatră!(Vezi Războiul Troiei!)

Dar, nu vă amăgiţi! Femeia a fost doar pretextul! Adevăratul motiv au fost bogaţiile Troiei! Homer a vrut să dea o notă eroică şi romantică poveştii, praf în ochi pentru a distrage atenţia de la marele jaf!

Traian nici nu s-a deranjat măcar să inventeze pretexte: poate îi lipsea rafinamentul lui Homer sau poate că falimentul imperiului bătea la uşă! Ori, poate, mult mai plauzibil, fiindcă îi plăceau băieţii şi nu i-a dat prin cap să se încurce în poveşti gen Paris şi Elena!

La şcoală, pe vremuri, o profesoară stupidă, nu-i dau numele ca să n-o fac vedetă, ne vorbea despre Traian-eroul civilizator!

Nu! Traian a jefuit aurul şi argintul Daciei, dar nu tot, a mai rămas şi pentru jaful austro-ungar şi pentru Gabriel Resource- vezi scandalul Roşia Montana.

Traian a distrus piatră de piatră cetăţile dacilor, a ucis şi a luat sute de mii de suflete în robie. La nivelul întregului imperiu, urgia romană poate fi comparabilă cu victimele lui Hitler.

Dar, miopie a istoriei sau neglijenţă a oamenilor, Traian are busturi în toată România! Sigur, ne mai răzbună porumbeii…

Dar, revenind la tema noastră: de ce ne mărităm mai greu ? În fond chiar nu sunt calificată să abordez această temă. M-am măritat în prima lună de facultate! Cum? La o oră după ce mi-am întâlnit ursitul!

De unde am ştiut că este el? Eu n-am fost prea sigură, intenţionam să mai copilăresc dar, el n-a avut niciun dubiu şi m-a cerut imediat!

Soacră-mea a zis aprig: Nu! Nici peste cadavrul meu!  Dar, se vede treaba că atunci când vrea Dumnezeu, nici cadavrul soacrei nu impresionează! Ce-i drept, după ce am cunoscut-o pe soacră-mea, cel mai crâncen exemplar de soacră de pe planetă, mi-am zis: Hitler, Traian? Nişte cotei!

Anunțuri

Despre Doina Popescu-Brăila

Cât deschizi ochii, cât iubeşti şi cât citeşti, atât eşti şi nimic mai mult! Dar, dacă ai copii şi dacă scrii, mai ai o şansă. Am publicat nouă cărți dintre care șapte romane: Comisia Zurich, Dumnezeu era-n vacanță, Ardei iuți, Pisica cu papion, Fericire la preț redus, Dragoste și ciocolată, Terente-Zodia zmeilor și volumul Copilul Dunării apărut în anul 2015 și în varianta bilingvă, în traducerea Sabrinei Popescu, elevă, având 14 ani și jumătate la comiterea isprăvii.
Acest articol a fost publicat în POVEŞTI NEMURITOARE, TOP VIZUALIZĂRI și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la DE CE E GREU SĂ TE MĂRIŢI

  1. ioana. zice:

    frumos articol:) chiar daca nu am nicio tangenta cu subiectul, intrucat va mai trece mult timp pana cand ma voi lovi si eu de problema asta, textul mi’a curbat buzele intr’un zambet. mi’am amintit si de un film pe care l’am vazut daunazi – he’s just not that into you.

    • doinapopescu zice:

      Niciodată să nu spui niciodată! Eu nici nu m-am lovit de problemă, s-a lovit problema de mine!
      Dacă vrei zâmbete sau ai dispoziţie pentru hohote, rulează în josul paginii, la categorii şi citeşte fragmentele din romanele Comisia Zurich şi Ardei iuţi.
      Şi păzea, că râsul face riduri!
      Sărbători vesele şi fericite! M-a certat cineva, cândva… Cică ar fi pleonasm. Nu e!
      Poţi fi vesel fără să fi fericit şi poţi fi fericit şi să nu-ţi dai seama! Mulţi abia când îi răstoarnă vijelia îşi dau seama că ieri a fost soare!

  2. daninho zice:

    de ce la unii le asa de usor sa stie ca ea/el e?

    • doinapopescu zice:

      „Dar, mai presus de toate, fi-ţi ţie însuţi credincios
      Şi-atunci, precum urmează noaptea zilei
      Tu n-ai să poţi fi prefăcut cu nimeni”
      Este moto-ul romanului MAI PRESUS DE TOATE de ERIC KNIGHT
      REŢETA MEA PERSONALĂ? AM RĂMAS CREDINCIOASĂ VISELOR DIN COPILĂRIE. IAR ÎN DRAGOSTE NU A CONTAT NICI UN CALCUL: DOAR IUBIREA!

  3. iulian zice:

    Vreti sa stiti parerea unui barbat….?!
    Da…Deci , ….din aceleasi motive pentru care este greu sa te insori…
    …ba ca e fitoasa ,..ba ca e prea slaba…prea inalta..prea vorbareata…prea rea….
    prea vulgara….prea „imbujorata”…prea interesanta….periculoasa…alunecoasa…
    ….in cele din urma ” ce are sula cu prefectura” – perfect adevarat ?!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s