Am sărbătorit cele zece zile vechime de când sunt posesoare de blog şi cum era oarecum firesc, l-am anunţat şi pe iubitul meu consort, că până la urmă tot afla din gura lumii… Că nu degeaba se spune: nu ştie bărbatul, ce ştie tot satul!
Curios, la birou, printre multe angarale, să-i pice bine de sfârşit de an, intră pe net şi citeşte blogul nevestii.
Căpiat de producţiile ce-i defilau inaintea ochilor se hotărăşte să mă sune:
-Ascultă, nevastă! Era vorba că ai făcut un blog pentru promovarea romanelor tale dar, îţi dai cu părerea despre chestii domestice şi văd că dai şi din casă! Am înghiţit toate întâmplările pe care le povesteşti la tot mapamondul dar, eu n-am habar de nimic din toate astea! Parcă ne spuneam tot unul la altul! Mie de ce nu mi-ai povestit niciodată? Başca că sunt toate expirate. Nostalgii de bloc, când noi stăm deja de şase ani la casă!
Şi altă gogoriţă! Tu eşti cea care ţi-ai rupt piciorul şi pe blog ai scris că eu mi-am rupt piciorul! Şi bazaconia cu dusul la Câmpina ce-i? Că pe mine nu m-ai dus la Câmpina!
Nedumerirea şi supărarea lui erau în crescendo în timp ce eu mă aşteptam la nişte laude pentru blogurile mele muncite. Ascultam fără cuvinte, apoi am înţeles!
-Motănel, mută-ţi urgent mustăţile pe wordpress şi pe blogspot, că precis ai nimerit la cealaltă Doina Popescu la hotnews. Acum, la câţi Popeşti a lasat Dumnezeu, drăguţul pe pământ, nici nu mă mir prea tare. Noroc că s-au născut Bulă, Bulică şi Bulişor, că nici în bancuri nu mai aveai loc de alde Popescu!
Sărbători fericite la toţi Popeştii, la toţi bloggerii şi cititorii de bloguri!
Dacă aţi zâmbit citind articolele mele sau fragmentele de roman, vă aştept şi la anul viitor!
Nu fiţi îngrijoraţi pentru 2012!
Poate cetăţeanul mayaş care calcula şi elabora calendarul a şters-o subit pe lumea cealaltă, fără să aibă timp să-şi termine opera. Şi nu uitaţi: ziua bună începe cu un zâmbet! BUN VENIT, 2010!!!
Doina Popescu Brăila 
La multi ani 2010 !
LA MULŢI ANI DĂNUŢ! LA MULŢI ANI ROMÂNIA!
super :))
e bine ca a durat doar doua saptamani. la mine vreo luna, plus inca vreo doua pana sa spuna
„da ma, esti buna.”
preferam sa completeze… „si la asta” 😀
La mine este ca un CEC în alb. Ştie din start că fac foarte bine ce fac! Avantajele căsătoriei din dragoste!