ROMANUL COMISIA ZURICH– ACŢIUNE ALERTĂ, SUSPANS, RĂZBUNARE. O POVESTE TULBURĂTOARE SCRISĂ ÎNTR-UN LIMBAJ COLORAT GLISEAZĂ DE LA ZÂMBETUL MALIŢIOS LA HOHOTUL DE RÂS. PSIHOLOGIA FINĂ A UNEI FEMEI COMBINAT CU SCRISUL VIGUROS, ANTRENAT ŞI ANTRENANT DE FACTURĂ MASCULINĂ, FAC DIN COMISIA ZURICH UNUL DIN CELE MAI BUNE ROMANE ROMÂNEŞTI ALE MOMENTULUI. ÎN PREGĂTIRE PENTRU TIPAR: „CÂND DUMNEZEU ERA-N VACANŢĂ” ŞI „ARDEI IUŢI”
Doina Popescu Brăila 
Mi-a placut romanul Comisia Zurich, l-am citit cu placere dar m-a dezamagit finalul. Chiar am fost suparata, mi-a lasat un gust amar ideea dumneavoastra de dreptate.
Daca tot era fictiune, de ce ati ales un asa final? Macar in romane sa fie pedepsiti criminalii si hotii daca in realitate nu sunt. Care a fost ideea? Sa para cat mai aproape de realitate?
Chiar am sperat sa fie pedepsit Dobritza dar….. tot el a castigat. Sunt dezamagita, nu pot sa recomand nimanui aceasta carte, desi mi-a placut cu exceptia ultimei pagini.
Dobritza a murit în 2006. Povestea mi-a spus-o personal, convins că voi scrie un roman și nu se termină în Comisia Zurich. Dar, orice poveste adevărată, în copertele unei cărți devine ficțiune, pentru că nu poți cunoaște toate replicile, nu poți știi toate faptele și intervine aportul scriitorului. Declararea unui roman ca ficțiune este obligatorie pentru un scriitor, fiindcă o poveste veche n-o mai poți susține cu documente și perspectiva unui proces cu familia de procesomani nu este de dorit. Romanul Dumnezeu era-n vacanță este continuarea poveștii.