STUDENTUL NOROCOS


Fragment din romanul Dragoste și ciocolată

ISBN    978-606-94109-0-5

Anul I de facultate, emoţie mare la Balul Bobocilor! Cum era epoca sinistră, înainte de zgomotosul eveniment, numit revoluție de unii, lovitură de stat de alții, până la dansul aşteptat de toată lumea, se porneşte un program cultural-educativ rupt parcă din Cântarea României. Exasperaţi, studenții aşteptau momentele cu adevărat importante. Personul care se reproducea anost pe scenă era la fel de lipsit de entuziasm ca şi audiența. Nu importă dacă recita ode lui Ceauşescu ori ţinea un discurs, pur şi simplu nimeni nu asculta. Cert este că plictisea şi probabil că se plictisea şi pe sine fiind şi cam… lipsit de vlagă. În spatele oratorului, o cortină grea din pluş, ca de teatru. La un moment dat, cortina cade şi publicul aplaudă frenetic, strigând într-un entuziasm ieşit din comun. Oratorul se opreşte emoţionat şi uimit de succesul nesperat. Întoarce şi el capul şi înţelege dezamăgit că aplauzele nu-i erau adresate: în spatele lui căzuse cortina şi o tipă de la anul I, cam grasă şi plină de coşuri, îi făcea sex oral colegului nostru, D. Respectivii, prinşi în toiul acţiunii se prind târziu de căderea cortinei: urmează înjurături şi fluierături.  El-eroul zilei, ea huiduită, fluierată şi lovită cu pixuri, cutii de chibrit, brichete…

Morala: în viață este foarte important de care parte a p*lii te afli!

 

 

 

Anunțuri

UNUI DEPUTAT


Un politician de o statură impresionantă, posesor după ştiinţa mea a unui Dog German şi a unui Ciobănesc Mioritic, duminică la Festivalul Florilor ducea în lesă un căţel superb, alb-flocos, de talie foarte mică, căţel pe care eu îl numesc categoria „pisică”.
I-am croit pe loc o epigramă dar de la standul de flori a plecat pe alte alee spre casă, fără să mai treacă pe la standul meu, aşa că îi transmit epigrama pe această cale.
În plină criză mondială,
Economia ne e ţelul
Şi ca să dea un bun exemplu
Dom’ deputat a micşorat… căţelul!

Brăilence cu umor-update


De vineri până astăzi am participat cu fetele mele la Festivalul Florilor în GRĂDINA PUBLICĂ din Brăila.

Singurele flori cu care-am participat au fost Ingrid şi Sabrina, în rest am vândut cărţile şi imagini din Brăila de altădată. 

O mare surpriză pentru mine a fost… Continuă lectura

Războiul femeilor


Pe malul Siretului, la Cotu-Lung,  frumoasa satului era Ioana. Duminica la horă, flăcăi de la Vameşu, Mihalea, Voineşti, Corbu ori de la Vădeni veneau s-o horească pe Ioana, iar cei mai puţin îndrăzneţi, măcar să o privească şi să spere că vor fi băgaţi în seamă.

Dar zilele fericite ale Ioanei se cam isprăviseră. Pe aranjament îndelung chibzuit de familii, frate-su, Ilie, brunet chipeş cu trup svelt dar vânjos, ochi negri, arzători, mustaţă meşteşugit tăiată pe chipul alb, spălat adesea cu spumă de lapte cald, proaspăt muls, aduse de la Latinu pe Mihaica.

Veselă fără pereche, cu mersul drept, cu ţâţele la lună, Mihaica deveni clar Regina Horelor, uzurpând spontan titlul purtat de Ioana şi aducând acesteia mare amărăciune.

Acum, între fete şi neveste nu prea se putea face comparaţie, căci nevestele odată legate cu basmaua, deja le trecea făina prin traistă şi nu mai erau în competiţie.

Dar tocmai asta-i stătea Ioanei pe suflet, şi… Continuă lectura

CREIERUL-UN COMPUTER PERFORMANT


În copilărie, să fi avut vreo cinci ani, mă visam pe un bulevard cu case impozante, cu o arhitectură elegantă specifică sfârşitului de veac XIX, mergând de mână cu un bătrân cu baston şi  melon. Eu aveam vreo opt-nouă ani şi după ce ne aşezam pe o băncuţă, mereu aceeaşi, primeam un sandwich de la bătrân şi priveam ore întregi o casă monumentală care avea o firidă iar în firidă era o statuie. Nu-mi amintesc motivul adâncii tristeţi care-l încerca pe bătrân, nici motivul pentru care era obsedat de acel imobil şi nici temerile care-l ţineau să nu discute cu cei ai casei.

Bătrânul era taciturn şi eu aveam de spus o mulţime de lucruri dar nu îndrăzneam să-i tulbur nefericirea şi mă jucam furiş, rostogolind o pietricică cu vârful pantofilor. Visul, aproape identic s-a repetat toată copilăria.

Apoi, Continuă lectura

Schimb de link


Mai am puţin şi fac patru luni de blogărit. Nu m-am implicat în schimbul de link dar am primit vreo trei cereri pe e-mail şi fiindcă respectivii chiar aveau bloguri interesante i-am trecut în blogroll. Am şi refuzat un tip cu blog hard porno şi două frumuseţi de lesbiene. N-am nimic cu lesbienele dar Continuă lectura

CAPITOLELE III şi IV din romanul COMISIA ZÜRICH


Comisia ZÜRICH este un roman de aventuri, intrigă, dramă, crimă şi răzbunare, acţiune cu ritm alert, de cavalcadă, specific scrierilor marca Doina Popescu. Roman scris cu nerv şi vervă comică într-un ritm antrenant combină zornăitul banilor cu lăcomia bancherilor, unde altundeva decât la ZÜRICH, capitala mondială a banilor. Alte romane scrise de mine sunt DUMNEZEU ERA-N VACANŢĂ şi ARDEI IUŢI. Pe bloguri v-am obişnuit cu proza mea afurisită dar sunt cu adevărat fericită când mă pot dezlănţui pe parcursul unui roman. Lunile trecute am publicat Prologul şi primele două capitole din romanul COMISIA ZÜRICH. Am transformat romanul într-un format e-book şi vă ofer şi capitolele III şi IV cu menţiunea că sunt ultimele pe care le public cu titlu gratuit. Dacă vă place stilul în care scriu, celelalte cinci capitole le puteţi citi achiziţionând romanul contra sumei de 28 de lei cu toate taxele incluse. Am păstrat preţul de 28 de lei şi pentru romanul DUMNEZEU ERA-N VACANŢĂ. Cum norul vulcanic ne cam ţine în casă vă urez spor la citit!

Click pe copertă ca să citeşti Prologul şi primele patru capitole.

COMISIA ZURICH

COMISIA ZURICH

Spor la citit!