O CIORBĂ DE BURTĂ LA FRANKFURT


Eram într-o cochetă cârciumă turcească în Frankfurt, la doi paşi de Grădina Zoo.

Eu mâncam ciorbă de burtă şi Geta, care era în veşnică tentativă de-a slăbi, o salată insipidă. Geta era contrariată. Eram pentru a doua oară în acea cârciumioară, contrar stilului cu care Continuă lectura

Reclame

Am învins lăcomia şi aroganţa Băncii Transilvania!


Am învins lăcomia şi aroganţa Băncii Transilvania!

M-au minţit, m-au înşelat, şi-au încălcat contractul lor mizerabil în care ei aveau un milion de drepturi şi din care mi-au eliminat toate clauzele care mă protejau, m-au destabilizat financiar, mi-au distrus sănătatea şi cu un tupeu cât casa, tot ei m-au dat în judecată.

În apărarea mea au stat 12 centimetri de dovezi la dosar, ei  n-au avut decât minciuni şi aroganţă. S-au opus cu frenezie la proba cu martori, fiindcă erau cel puţin 6 martori care puteau demonta minciunile lor dar, dovezile au fost beton.

Am câştigat procesul pe fond dar au făcut apel la Curtea de Apel Galaţi. Ieri s-a judecat apelul, azi am primit răspunsul:

AM CÂŞTIGAT!

APELUL BĂNCII TRANSILVANIA A FOST RESPINS CA NEFONDAT!!!

De fapt ce voiau aceşti „cetăţeni în costume scumpe”?

În loc să-mi plătească vreo 58.000  lei, plus penalităţi, sumă pe care mi-o datorează ca urmare a unui contract prin care au închiriat un spaţiu de la mine, ar fi vrut să le dau eu această sumă, motivând „că ei sunt centru de profit” şi că ei trebuie să câştige şi când îşi încalcă propriile contracte!

Toată aventura şi presiunile la care am fost supusă ca să semnez acest contract vor face obiectul unei cărţi în care voi denunţa toată mizeria morală a acestor indivizi ce sucesc minţile oamenilor cu reclame „graţioase şi zâni diafani” dar care, în bătaia aerului condiţionat din birourile lor elegante hotărăsc desfiinţarea propriilor clienţi.

Concret, faptele au stat aşa: au pus ochii pe birourile mele situate strategic într-o mare intersecţie din Brăila şi au stat pe capul meu din ianuarie până în iulie 2008 ca să le închiriez. Menţionez că aveam solicitări insistente şi de la Brd şi de la alte firme dar era cuibul meu şi nu am vrut să-l închiriez nimănui. Am cedat presiunilor, veţi vedea în cartea mea de ce, şi le-am  închiriat. I-a prins criza, în comitetul de top management al băncii s-a decis sistarea tuturor învestiţiilor în reţea, au închis zeci de agenţii şi puncte de lucru în ţară şi în loc să-mi facă o notificare prin care să ceară rezilierea contractului pentru spaţiul pe care-l aveau închiriat de la mine, mi-au blocat până la acest moment folosinţa spaţiului, refuzând în acelaşi timp facturile de chirie. Prin contract s-au angajat să facă modificări tehnice clădirii şi toate lucrările de construcţii montaj şi amenajări pe cheltuiala lor dar m-au dar în judecată că nu am făcut eu aceste lucrări!!! În aceeaşi zi cu virarea avansului pentru închiriere am cumpărat un apartament cu credit de la ei pentru relocarea birourilor, pentru care plătesc o dobândă năucitoare pe care mi-au mărit-o la bunul lor plac.

Brd-ul de pildă mi-a redus dobânda la 12,5% pe an la alt credit dar ei mi-o menţin la 17,5. O dobândă pe măsura lăcomiei lor.

Aveţi grijă toţi cei care atingeţi clanţa Băncii Transilvania, aveţi grijă că oricând puteţi păţi ca mine!

Şi nu uitaţi! Mie mi s-au întâmplat toate aceste nenorociri fiindcă am avut încredere în cuvântul de onoare al unui director de bancă! Dacă un director de la Banca Transilvania îşi dă cuvântul de onoare-n faţa voastră, să-l puneţi în gard. Vă va explica Doina Popescu de la Brăila de ce!  Luptaţi cu minciuna şi cu aroganţa băncilor! Din octombrie 2008 până în prezent, românii din toate categoriile sociale au fost îngenunchiaţi de bănci! Români, luptaţi!

Bani de avocat n-am mai avut, aşa că la apel m-am reprezentat singură. N-am experienţă în procese dar m-am dus în faţa instanţei şi am povestit deschis toată saga mea cu „cetăţenii în costume scumpe”.

Doina Popescu de la Brăila a învins minciuna şi aroganţa Băncii Transilvania! Români, se poate!

Şi, prieteni din blogosferă, postaţi acest anunţ în blogurile voastre, să ştie toată lumea că o bancă poate fi învinsă! Legenda lui David şi Golliat s-a mai scris odată! AM ÎNVINS!

https://doinapopescu.wordpress.com/2010/01/01/in-2010-se-termina-criza-dar-lacomia-bancilor/

https://doinapopescu.wordpress.com/2010/01/07/exista-o-politie-secreta-care-cenzureaza-internetul-bancile-au-hacheri-in-solda/

Cu mama nu-i de glumit!


Ingrid se încălţa să plece la examen la română. Mama deschide gura şi bănuind ce vrea să zică intervin:

-Hai, mamă, zi-i baftă lui Ingrid!

-Succes!- strigă mama.

-Mamă, ţi-am zis să-i zici baftă! Hai, străduieşte-te! Continuă lectura

Noapte cu surprize


Trecuseră câteva luni bune de la spaima cutremurului din 1986, eram deja în primăvară dar, pentru că trebuia să dorm vreo două săptămâni în Bucureşti la verişoara mea aveam o mică grijă. Mă sună amica mea Miky din Berceni şi Continuă lectura

COGNAC-COLA


Aveam o amică în Berceni, Miky, deosebit de frumoasă, cu păr lung.
Fusese prin lotul naţional de atletism şi avea o aliură de rusoaică top-model. Sora ei, Lili era o frumuseţe de tip pisicos, cu păr negru, lung şi ochi drăcoşi.

Fetele erau ok dar părinţii erau chiar delicioşi. Cum părinţii colegilor mei erau excesiv de severi şi centraţi pe meditaţii şi învăţătură, Any şi Valy erau nişte specii rare. Fumau şi discutau liber despre sex cu puştoaicele lor, ne serveau cu lichioruri şi bere străină, ne ţineau la curent cu bârfe de palat din anturajul lui Ceaşcă, Valentin fiind Continuă lectura

Banii n-aduc fericirea…


-fragment din romanul Pisica cu papion

Era opt dimineaţa şi Silvia şofa în drum spre birou. Amintindu-şi că a rămas fără mâncare la peşti, făcu un mic ocol ca s-ajungă la pet-shop. Frână brusc şi dădu vreo zece metri înapoi, apoi lăsă geamul:
-Vasile, nu trebuia să fii la Braşov cu soţul meu?
Vasile, trezit brusc din somn făcu feţe-feţe apoi îngăimă speriat:
-Şefa, s-a Continuă lectura

Două clătite


Pe vremuri, pe splaiul Independenţei, la Piaţa Natiunilor era Opereta. Pe o parte a Splaiului era cofetăria Operetei de unde luam marţea Pepsi, pe cealaltă parte o mică prăvălie în care se făceau clătite la mai multe tigăi. Era un spectacol deosebit să Continuă lectura