ROTTWEILER CU PERSONALITATE

Karla, căţeluşa mea Rottweiler este puţin antisemită, adică, în traducere exactă are-o boală pe ţigani.
Într-o noapte, când era mică, respectivii etnici au spart prăvălia unor vecini, în altă zi au furat capacele de fontă de la canalizarea altor vecini, altădată au intrat în casă peste o bătrânică de vreo 80 de ani, au bătut-o crunt jefuind-o de 50 de ron, bătaie din care vecinei i s-a tras moartea în 2-3 luni.
Chiar dacă rottweilerul a fost la noi în curte, nu i-au scăpat aceste acţiuni şi protagoniştii lor, ba i-au creat stări de nervozitate şi lătrat alarmat, prelungit în condiţiile în care, dacă nu intră nimeni neînsoţit în curte sau nu se foieşte niciun rrom pe lângă poartă nu latră câte două-trei săptămâni.
Cel mai tare o enerva pata de urină, reînprospătată zilnic de sub geamul deschis al vecinei mele, Mihaela. Miroasea şi mârâia, mă privea apoi mârâia iarăşi.
Într-o noapte o scot la plimbare şi Karla surprinde un etnic urinând sub geamul vecinei mele.
Nervoasă, Karla l-a imobilizat mârâind periculos. Timp de vreo 10 de minute individul a plâns promiţând că nu mai face niciodată acolo dar Karla părea neînduplecată. La un moment dat, Karla a urinat pe adidaşii individului şi l-a lăsat în plata Domnului. A trecut un an deja şi tipul nu şi-a încălcat promisiunea! Să zică cineva că nu există şi rromi de cuvânt!