Şatra de ţigani


Niţă se întorcea amărât de la târg. Ţaţele îşi luaseră toate basmale cu flori turceşti şi lui baremi o mână de roşcove nu se-nduraseră să-i ia. Ele, belferiţele, erau cocoţate-n căruţă iar pe el îl lăsaseră pe jos. Mergea sleit de sete, târşindu-şi picioarele după căruţă, ca un câine ţigănesc.

De! Ţaţele aveau de discutat sicrete! Să-şi zică de gagicii cu care s-au hlizit ca prostele prin târg!

Dar cel mai tare-l enerva că ţăţica luase o bucată de halva şi-o dosise degrabă. Nu mai răbdă şi-i zise:

-Ţăţică Anicuţî, dă-mi şi mie o bucată din halvaua ce-ai luat-o din târg!

-Mă, Niţă, eşti prost? Io n-am luat halva! Ţi s-a năzărit!-se burzului ţaţa Anicuţa la el, cea mai mare dintre surori.

-Hai, bre că te-am văzut că-ai pitit-o în căruţă! Ce-s chior? 

-Aha! de bucata aia de săpun, zici? N-am luat Niţică halva! Am luat o felie de săpun!

Din cum schimbase vorba zicându-i mieros Niţică, copilul înţelese că ţaţa minţea.

-Ţaţă! Mă iei de prost? Nu face mamica săpun la tot satu’ şi îşi ia zeciuiala de la toţi? La ce ţi-ar trebui ţie să strici parale ca să iei săpun?

-Prost eşti, mă Niţă! Da’ io-s fată mare şi-mi spăl cosiţa cu săpun frumos mirositor de iasomie, liliac ori lămâiţă, nu săpunu’ leşios a lu’ mamica, înverzit de la pelin! Mă miroase şi pă mine Neculai, ce ştii tu! Ţaţele leşinau de râs în căruţă şi Niţă lua tot praful în picioare îmbufnat foc. Mintea-i umbla să le-o coacă ţaţelor dar nu-i venea nimic în minte.

Ajuns în sat se opri la fântână să-şi stingă setea. Aici, altă supărare: roată în jurul fântânii toată şatra de ţigani. După obicei, când veneau ţiganii cu căruţe cu coviltir cereau voie la jăndar şi bulibaşa se jura că n-or să fure şi n-or să facă blestemăţii. Jăndaru’ îndesa nişte franci în buzunar dar la primul furtişag dovedit îi şi zvârlea din sat.

Acuma, Angheluşa, o ţigancă ochioasă de vreo 16 ani se cotoia cu un ofiţer neamţ din cei patru ce stăteau încartiruiţi în casă. Şi aşa farmece făcuse Angheluşa neamţului, că dimineaţa când pleca de la iubit, întăi trecea pe la cuibare şi aduna ouăle, smântânea oalele şi nimeni n-avea o vorbă să zică ceva. Başca unde mai pui, că ţiganii furau şi păsări din curţile oamenilor şi la îmbulzeala de reclamaţii venite de la săteni, Angheluşa se jura c-a văzut o vulpe-n luncă cu o pasăre în gură şi neamţul se făcea c-ar crede-o. Prost nu era neamţul dar, nu se putea lipsi de arzoaica de ţigăncuşă ce-i bosolea aşternuturile.

Niţă scuipă scârbit spre ţigani şi fugi s-ajungă căruţa din urmă. 

Ajuns în dreptul casei lui Samoilă Şchiopu’, o văzu pe ţaţa Domnica despăduchind-o pe Stănuţa. Niţă era fericit: asta era! De-ar putea să fure câţiva păduchi să-i pună ţaţelor în băsmăluţele cele noi, să te ţii!

Întră în curte şi salută cuviincios:

-Bună ziua, ţaţă Domnica! Îi supărare dacă m-oi juca cu Ioniţă al matale?

-Mă Niţică, supărare nu-i! Da’ pun-te de-aşteptă, că nu ştiu unde-o hi tulit-o bezmeticu’ de Ioniţă!

-Aştept, ţaţă, aştept! Aştept cî n-am altî treabî!

Niţă se aşeză taman lângă cârpa albă pe care punea ţaţa Domnica păduchii. 

-Mergi ia, mai la o parte, minunatule, să nu te-ncalici un armăsar. Mari ispravî mai facim, dacî-i leapâdî Stănuţa şî ti-oi potcovi tu! 

Niţă se ridică dar se puse la loc parcă mai aproape.

La o vreme ţaţa Domnica isprăvi.

-Ţaţă, pot sî iau treanţa asta s-o scutur în grădinî, ia aşa, mai pi diparti?

-Ia-o dragu’ mami! Vezi cum o scuturi sî nu ţi-o pui în cap!

-Ei, aş! Caut o băltoacî şi-i dau la apî!

-Ei, aşa sî faci!

Niţă înfăşură cârpa cu grijă să nu-i scape niciunul şi porni voios spre casă. Ajuns acasă, pândi pe ţaţa Anicuţa când îşi lăsă basmaua pe pernă şi scutură cu grijă toţi păduchii, să fi fost vreo 20 apoi plecă fluierând pe drum.

Angheluşa veni la drăguţul ei şi după obicei, trecu şi prin odăile bune să-i mai pice ceva de furat în mână. Văzând basmaua nouă cu flori turceşti şi-o puse bucuroasă pe cap, iar pe-a ei, care nu era de lepădat, şi-o legă peste un şold, după obiceiul ţigănesc.

Venind ţaţa Anicuţa de la bucătării, se făcu foc şi pară că băsmăluţa nu era nicăieri. Dând cu ochii de Angheluşa sări la bătaie să-i recapete basmaua dar, fără spor, fiind mai pocită iar Angheluşa mai zdrahoancă şi mai bine înfiptă pe picioare.

Se alergară-n jurul mesei şi se drăcuiră până veni Fritz şi le potoli.

Ţaţa Anicuţa povesti cum şi-a cumpărat basmaua de la târg dar Angheluşa aşa se jură şi blestemă, că neamţul îi dădu şi de astă dată câştig de cauză ţigăncii spre oftica celeilalte.

Şi ca să mai scurteze vorba, neamţul împinse pe Anicuţa afară şi se-ncinse cu ţigăncuşa la iubit, apoi adormi mulţumit.

Trezindu-se la amiază, Fritz văzu un ditamai păduchele în fruntea Angheluşii:

-Spune drept că nu-ţi fac nimic: a ta e basmaua sau ai furat-o?! Te întreb pentru ultima dată!

-Mă jur, conaşule! Să-mi crape ochii! Caţeaua minti să-mi strîce dragostili cu matali! N-ai văzut că-i duşmancî ofticoasî? Mă jur pă capu’ meu, na! Mă jur, ce mai vrei?!

Neanţul deschise uşa, ieşi în mijlocul ogrăzii cu Angheluşa şi chemă frizerul din sat.

Doi soldaţi nemţi ţinură pe Angheluşa şi Fritz rămase neclintit până o văzu cheală, apoi trimise soldaţii să strice tabăra ţiganilor şi să-i alunge. Pe iarba unde-au stat ţiganii soldaţii puseră gaz şi dădură foc să cureţe locul.

Niţă sprijinea un dud de la distanţă şi fluiera gânditor: acum mai rămânea să se răzbune pe ţăţici!

Înveselit de acest gând, plecă agale spre casă.

În curte, ţăţica Anicuţa întindea albituri pe frânghie şi mă-sa-i dădea la mână.

-Hai, fă ţăţică, dă-mi şi mie din halvaua aia! Zi-i, bre, mămicî sî-mi dea!

-Mămicî, Niţî, ăsta s-a tâmpit! Uiti, am luat din târg o felii di săpun şi el îi tragi cî-i halva! Zi-i sî-i tacî meliţa, cî-i rup spinarea!

Dobriţa, se vede bine că înţelese vicleşugul dar, după obicei luă partea fetei:

-Dac-a luat săpun, de un’ sî-ţi deii? Fugi la joacî, cî o mai iei şi pă coajî! Numa’ la dinţi ţi-e gându’, împieliţatule!

Niţă plecă pe drum dar se rîzgândi, intră în coşar pe furiş şi căută în butoiul unde ţinea mă-sa bucăţile de săpun. Le dădu deoparte pe cele verzi cu prea mult pelin ori izmă şi băgă în sân o bucată mai albă, frumos tăiată.

Pândi să nu-l vadă careva, dădu roată casei şi văzând odaia ţăţicilor goală, sări iute geamul. Se lungi între paturi şi-şi tragă răsuflarea, apoi scoase lada unde-şi ţinea ţăţica Anicuţa lucrurile bune şi dibuind halvaua o schimbă pe bucata de săpun. Cu halvaua în sân, privi roată-mprejur, apoi sări geamul ca o sfârlează şi nu se opri din alergat decât la Dunăre.

Niţă mâncă cu socoteală din halva, să-i simtă cât mai mult gustul dulce, apoi trase un pui de somn într-un zăvoi ştiut numai de el. Când se trezi isprăvi şi restul de halva şi trecu Dunărea înot. Până le treceau dracii zgrimpţuroaicelor, şi-o face de treabă la Gherasim-porcarul. La ce poveşti încingea finu’ Gherasim, trai-băiete!

Anunțuri

Despre Doina Popescu-Brăila

Cât deschizi ochii, cât iubeşti şi cât citeşti, atât eşti şi nimic mai mult! Dar, dacă ai copii şi dacă scrii, mai ai o şansă. Am publicat nouă cărți dintre care șapte romane: Comisia Zurich, Dumnezeu era-n vacanță, Ardei iuți, Pisica cu papion, Fericire la preț redus, Dragoste și ciocolată, Terente-Zodia zmeilor și volumul Copilul Dunării apărut în anul 2015 și în varianta bilingvă, în traducerea Sabrinei Popescu, elevă, având 14 ani și jumătate la comiterea isprăvii.
Acest articol a fost publicat în COPILUL DUNĂRII și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

49 de răspunsuri la Şatra de ţigani

  1. tibi zice:

    Ian te uită la Niţicăăăă! S-a îndrăgostit lulea !

    Şi rămîne cum am stabilit : băiatul o alege întotdeauna pe fata care-l invită să o aleagă ! 😀

    Şmecheră de mică băieţoaica aia ! Mi-a plăcut !

  2. Ei, pariez cu oricine că Niţă va ajunge un răsfăţat: copilul teribil al literaturii române.

  3. tibi zice:

    Vezi s-o ţii pe Cleopatra pe lîngă el, că mi-a plăcut drăcoaica ! 🙂

  4. Să-l fac gelos pe gânsacul Toderaş? Deocamdată este marele campion!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s