Reclamă greţoasă


Jurnalul.ro a publicat zilele trecute un articol despre războiul început pe averea Mădălinei. Şi uite ce găsesc la comentul nr.30:

 
30. SEMNATURI PENTRU INSCRIERI IN PARTIDUL POPORULUI
de MIRCEA | 19/07/2010 20:55:58
Tabele cu semnaturi pentru inscriere in PARTIDUL POPORULUI (presedinte Dan Diaconescu), pot fi trimite pe adresa: bd. 1 Decembrie 1918 nr. 4, bl. MY 10, sc. 1, sector 3, Bucuresti – 60 – redactor Mircea PELEA – avocat
Informatii suplimentare se pot obtine apeland 0724619081 sau prin adresa de e-mail mirceapelea*****

Va multumim !

Deci uni-s fraieri sentimentali şi-o plâng pe Mădălina, alţi-s hotărâţi s-o înjure în ciuda preceptului că de morţi să vorbeşti numai de bine iar Dan Diaconescu nu scapă momentul şi… îşi face reclamă greţoasă!

Musai un banner în cimitir deasupra mormântului, Dane! 

Hai, pa! Te votez, să ştii!

Anunțuri

19 gânduri despre “Reclamă greţoasă

  1. luminita

    Doi-nitzica,
    sunt pe fuga acum si o sa ies repede….
    insa maine sper sa apuc sa scriu vreo dOO „vorbe de bine” la adresa acestui cocalar de presa autointitulat DD Senzationescu , fie-i numele uitat .

  2. Pingback: Reclamă greţoasă - Ziarul toateBlogurile.ro

  3. chiar exista oameni atat de tampiti in tara asta incat sa puna botul la astfel de prostii? In ce priveste impertinenta lui DD, aici nu e nimic suprinzator. Cu asta suntem obisnuiti.

    1. Probabil aceiaşi tâmpiţi care trimit sms să-şi dea cu părerea dacă soţul Elodiei a făcut pipi între Braşov şi Predeal. Cu vreo doi-trei ani în urmă a venit o tipă la mine la birou să-i fac pe calculator o reclamaţie către Orange că avea o factură de vreo 9 milioane şi ea plătise întotdeauna sub un milion. În desfăşurătorul ei avea câteva pagini cu sms-uri către OTV date şi de ea şi de bărbat-su. I-am zis că DD şi-a luat elicopter din sms-urile fraierilor. A plecat spunând că-şi dă foc în faţa OTV-ului.

  4. Da, ziarele… Ar fi interesant ca să-ţi faci o idee, să-ţi trimit e-mailul pe care l-am trimis eu lui Ticorosu şi să citeşti în Evenimentul ce-a putut să scrie subalterna lui.

    1. Îmi închipui.
      De fapt, am citit pe polimedia ce ai spus chiar tu, despre diferenţele respective.
      Cînd mă gîndesc ce sume astronomice am cheltuit pe ziare, îmi vine săăăă …

  5. Da. Şi faptul că ziarele mor din lipsă de cititori se datorează în parte internetului dar în mare măsură „deontologiei”. Eu am pierdut enorm plecând din presă, dar am plecat sufocată de manipulările dirijate de redactorul şef. Fiecare articol trebuia să-i aducă un profit direct şi imediat.

  6. Normal că internetul a îngropat nişte ziare! Posibilitatea de informare este instantanee, iar „deontologii” nu mai pot minţi chiar după dorinţa plătitorilor de lefuri, în pofida plătitorilor pentru informaţie nu pentru manipulare. Cei care NU au priceput la timp acest adevăr elementar, au dispărut. Publicul nu mai este aşa de prost cum mai cred unii; sau, măcar o parte, tot s-a deşteptat.

  7. internetul va ingropa aproape de tot ziarele. Eu am vazut la noi foarte putini ziaristi adevarati. Patronii trusturilor de presa le folosesc doar ca arma secreta, pentru manipulare si pentru a se proteja ei insisi. Uneori, mai au nevoie de presa in campaniile electorale, ca sa sustina cate un candidat, evident contra unor costuri semnificative. Ziaristii dedicati, sunt de fapt niste naivi. Iar cand inteleg care e adevarul, pleaca dezgustati. Cei mai multi dintre cei care raman, au grave probleme de obiectivitate, deontologie si profesionalism.

  8. si eu la fel. Unul dintre lucrurile pozitive, care mi s-a intamplat a fost ca, am o perspectiva mai realista asupra lumii. Si anii lucrati in presa i-ar trait intens, cat pentru 10 vieti. Un amalgam de amintiri placute si neplacute, cioburi in mii de culori. Doar ca virusul acesta, al scrisului nu m-a iertat. E ceva de care nu te vindeci, daca ti-ai facut meseria de jurnalist cu devotament si pasiune.

  9. Da. Viaţa de jurnalist am trăit-o intens şi fabulos şi a fost o etapă extraordinară a dezvoltării mele. Dar cum jurnalismul era în fază de pionierat am dat şi eu meseriei mult din personalitatea mea efervescentă.
    Am muncit ca un tanc, am fost peste tot şi am ajutat foarte multă lume. Majoritatea au uitat deşi le-am făcut servicii enorme.
    Cu vreo lună în urmă a sunat telefonul, cineva mi-a cerut un preţ la ştampile şi fiindcă dorea mai multe i-am spus că-i fac reducere zece la sută.
    Mi-a spus că nu vrea reducere şi va comanda oricum la mine fiindcă atunci când eram în presă am pus mâna pe telefon şi-am sunat la Bucureşti pentru problema firmei lui şi fiindcă nu s-a rezolvat m-am urcat în maşină şi m-am dus să le rezolv problema.
    I-am spus cu sinceritate că nu-mi amintesc dar el a spus că nu va uita toată viaţa că aproape fără să-l cunosc m-am zbătut pentru el. Atunci i-am replicat:
    -Dacă am făcut acest lucru n-am făcut-o pentru dumneavoastră, dovadă că nici nu-mi amintesc cine sunteţi ci doar numele firmei. Am făcut-o fiindcă cu siguranţă aveaţi dreptate şi meritaţi să vi se rezolve corect problema!

  10. Ni s-a vandut si noua lozinca aceea cu „presa serveste interesului public”, iar noi, cu entuziasm ne-am asumat-o. Pacat insa ca memoria publica e foarte scurta.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s