TINCA PE GHIULEA


Tinca era vecina bunicii mele Mihaica. Fiindcă sărăcia era direct proporţională cu lenea şi îngălarea, Tinca pusese gardul pe foc, aşa că în prelungirea coşarului doar o iesle de lemn le mai despărţea bătăturile. Am mai scris într-o postare despre Tinca şi năravul ei. Vara mânca în curte împreună cu Dumitru, bărbatul ei fudul că de, era tractorist. Când era mămăliga gata îi dădea pe copii pe stradă. Friptu’ şi Sica, fata cea mică şi îngrozitor de slabă, stăteau lipiţi de gard şi priveau printre stinghii cum mâncau mitocanii. Dacă mai rămânea un rest de mămăligă îi striga şi pe ei dar de obicei Friptu’ înşfăca tot sub privirile indiferente ale părinţilor. Sica leşina de plâns, apoi venea la mamaia Mihaica şi primea o farfurie de mâncare.
Deşi avea zilnic porţia ei pregătită de bunica mea, Sica se tortura ca într-un ritual privindu-şi părinţi cum se îndoapă. Agăţată de gard, i se albeau mânuţele de încordare dar, deşi o striga mamaia ea tânjea după dumicatul pe care simţea instinctiv că i se cuvine şi plângea aproape până la leşin.

Apoi Tinca şi Dumitru intrau în casă ca să se puiască în singura cameră a cocioabei lor. Friptu’ se lipea de uşa hâită din scânduri scorojite şi prost îmbinate şi privea printr-o crăpătură respirând sacadat.

Copii din sat o detestau pe Tinca şi cântau în gura mare pe uliţă:

„…Dumitru pe tractor

Şi Tinca pe ghiulea

Să mă f** cu ea!…”

Ei bine, o chimie ciudată se declanşa în mintea celor doi, Friptu’ şi Sica- o fărâmiţă de copil. Săreau furioşi la bătaie şi deşi erau tăvăliţi de fiecare dată, încercau să apere de batjocura copiilor pe infamii părinţi. Tinca, mult mai operativă îşi ridica fustele şi le bătea fundul. Era ori prea săracă ori prea înapoiată ca să poarte chiloţi, aşa că gestul ei avea impact maxim.

Anunțuri

Despre Doina Popescu-Brăila

Cât deschizi ochii, cât iubeşti şi cât citeşti, atât eşti şi nimic mai mult! Dar, dacă ai copii şi dacă scrii, mai ai o şansă. Am publicat nouă cărți dintre care șapte romane: Comisia Zurich, Dumnezeu era-n vacanță, Ardei iuți, Pisica cu papion, Fericire la preț redus, Dragoste și ciocolată, Terente-Zodia zmeilor și volumul Copilul Dunării apărut în anul 2015 și în varianta bilingvă, în traducerea Sabrinei Popescu, elevă, având 14 ani și jumătate la comiterea isprăvii.
Acest articol a fost publicat în DEPARTAMENTUL ŢEPEŞ și etichetat , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la TINCA PE GHIULEA

  1. Pingback: TINCA PE GHIULEA - Ziarul toateBlogurile.ro

  2. tibi zice:

    Mult năduf ai adunat în sufletul tău mare, Doina. Prea mult. 😦

    • Am început să râd atât de mult de tot şi de toate ca să nu încep să urlu.

      • tibi zice:

        Doina

        Tu ai ales să scoţi la iveală aceste trăiri nefericite şi să le tratezi.
        Eu am ales să îngrop acest soi de amintiri, că am şi eu, destule.

        Ce cale este mai bună, NU ŞTIU.
        Tot ce stiu, este că acest soi de urîţenii, proliferează. 😦
        De ce, nu ştiu.

  3. Iar ţi-am răspuns printr-o postare

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s