Şcoala a primit fonduri pentru renovare şi copiii din clasa a III-a au fost mutaţi într-un liceu ale cărui ferestre dau într-un cimitir.Vor-nu vor, au parte de 4-5 înmormântări pe zi. S-au petrecut lucruri stranii şi copiii sunt înfricoşaţi. Fetiţa vede o umbră semănând cu un bătrân care duce o sapă.Acesta traversează clasa şi se sprijină de o bancă. Inima fetiţei bate năvalnic dar, începe să spună „Tatăl nostru”şi năluca dispare. Colega de bancă o întreabă: Îl vezi şi tu pe bătrânelul cu sapa?
http://www.serafimpantea.ro/2010/12/13/concurs-de-proza-arhiscurta-ortodoxa-pao
Doina Popescu Brăila 
Sigur era un batran cu sapa. Autosugestie in masa, nu cred ca exista. „Vedeniile” fetiteti arata cat de puternice sunt superstitiile si cum sunt alimentate ele din copilarie. Chiar si o simpla alocare de fonduri pentru renovare poate deveni generatoare de iluzii.
Ce poveste şi cu alocările acestea de fonduri!
Pe cuvantul meu ca mi s-a zbarlit pielea pe mine cand am citit! Mai ceva ca-n filmele lui Stephen King…
Întreab-o pe Sabrina cum a fost când l-a văzut pe moş. Culmea este că învăţătoarea l-a mustrat pe rugbist. Cică nu are nicio legătură cimitirul ci doar educaţia din familie: copilul trebuie „învăţat” de părinţi să nu mai vadă fantome.