SĂ NU MĂNÂNCI PREA MULTĂ ÎNGHEŢATĂ!


Doina Popescu Brăila

Cum ziceam şi în alte articole, cum am intrat în facultate m-am grăbit ca… fata mare la măritat.

Când iubeşti de nu mai ai aer, când alergi cu iubitul de mână, cântând prin ploaie şi lapoviţă cu stratul de gheaţă în cap ca un acoperiş şi simţi că plesneşti de fericire, nici Dunărea, nici Marea, nici Munţii Carpaţi nu-ţi pot sta împotrivă, cu atât mai puţin socotelile meschine şi istericale turbate ale soacrei.

Ne-am căsătorit aducând o mare tulburare- eu unor piloţi de la Aeroclub, el-frumoaselor din Liceul Pedagogic Bucureşti.

Cum densitatea de băieţi la un liceu pedagogic este cam de 1 la 2000 de fete, că nici de veceuri separate de fete şi băieţi nu este nevoie, vă daţi seama ce rumoare a fost când s-a aflat că bărbatul lor frumos şi de toată nădejdea s-a… însurat. Toate erau disperate să afle cine este norocoasa.

Vezi articolul original 432 de cuvinte mai mult

Copite, cu sau fără sutană…


Bănuiesc de multă vreme că firmele de telecom au angajați spioni în companiile concurente. Altfel nu se explică faptul că ori de câte ori primesc o ofertă de fidelizare de la Vodafone, imediat Orange și defunctul Cosmote, astăzi Telekom mă asaltează cu contraoferte.

Dar se pare că moda angajaților spion este mai larg răspândită. În urmă cu vreo doi ani am fost invitată la un prânz de afaceri la restaurantul Regal din Brăila.

Am participat la astfel de evenimente de-a lungul timpului. Prin ideile noi și conexiunile realizate, astfel de întâlniri sunt benefice mediului de afaceri.

Dar, de această dată, după degustarea unor măsline, ne trezim cu un predicator evanghelist care povestește că, de când își donează 10% din venituri la biserică, Dumnezeu i-a dat înmiit, acum este foarte bogat, nu mai este nevoit să muncească și banii îi pică din cer.

Probabil că măslina din introducere a legat pe mulți de scaune. Eu și prietena mea, directoare la o firmă privată, ne-a ridicat și am plecat fără să privim înapoi.

Gestul nostru n-a fost suficient de elocvent, între timp primind zeci de astfel de invitații de la staful evanghelist. Ei au invitat, noi am ignorat. Dar, povestea nu se termină aici.

Pe modelul companiilor telecom, cineva  de la o prăvălie bisericească concurentă a prins de veste, astfel că cei de la Martorii lui Iehova se înființează regulat cu invitații la manifestările lor.  Deși îi anunț ferm că nu mă interesează, după consumarea evenimentului, șeful local mă vizitează la birou să mă mustre cu blândețe că n-am venit, încercând totodată să-mi smulgă promisiunea că în viitor voi fi prezentă.

Care-i miza? De ce au nevoie, evangheliști ori martori ai lui Iehova de o scriitoare de romane polițiste cu gura mare printre ei?

Probabil că domniile lor au citit în romanele mele satirele la adresa popilor ortodocși cărora li se ițesc copitele de sub sutană și se gândesc că pe predicatorii lor nu i-a tras încă nimeni de barbă! Poate chiar au nevoie de mine să trag sutanele de pe purtătorii de copite pitiți printre predicatorii lor!

Habar n-am, nu vreau să cercetez și nici nu mă voi mai lăsa păcălită a doua oară!

Sunt disponibilă pentru lecturi în școli, lansări de carte, vernisaje, tabere de creație, festivaluri, târguri de carte!

Dar, slăbiți-mă cu ședințe de spălări pe creier!

Precizare necesară: a nu se confunda popii cu preoții ! Diferența o concurează pe cea dintre Iad și Rai!