MIC TRATAT AIURISTIC DESPRE FEMEI


Blueardeal îmi trimite un material la POŞTA REDACŢIEI.

N-am cenzurat nimic, tocmai ca să vă sporesc mânia, doamnelor. Să-i strângeţi mâna… la uşă sau  mai bine, … să-l punem cu fundul pe aragaz. Brânduşa, Petroniamarcs, Rhetta! De acum Blueardeal e în mâinile voastre. Cătuşele bănuiesc că le aduce Deea…

MIC TRATAT AIURISTIC DESPRE FEMEI

Consideraţii, recomandări, atenţionări, avertizări, precizări (şi ce-o mai fi ele) preliminare:
1.. Acest Tratat se adresează doar persoanelor cu simţul umorului.
2.. Persoanele fără simţul umorului riscă să le rămână belită şi şocată. Pupila. Şi să afirme, „Ia uite ce spune dobitocul ăsta misogin”.
3.. Feminstele ireconciliabile şi intratabile au şansa de a se răzbuna prin printarea Tratatului şi folosirea apoi ca hârtie igienică. Ce-i mai dulce decât răzbunarea?

Deci, TRATATUL:

Femeia. Veşnica enigmă.
În decursul existenţei ei, a însoţit omul pe a proape toată existenţa lui. Biblia spune că specia respectivă este cu o zi mai tânără decât bărbatul.
Am auzit oameni prin zona păşunistică a României spunând când vedeau că se apropie un bărbat şi o femeie:
„Uite că vine un om şi o muiere”.
Adâncă şi plină de sensuri această afirmaţie. Din ea putem deduce clar câteva chestii:
1.. Un om şi o femeie se apropie.
2.. Femeia nu e om, dovadă că e pomenită sub altă denumire.
3.. După folosirea femeii, unele părţi ale omului suferă fenomenul de înmuiere.
Alte afirmaţii legate de femei:
Femeia reprezintă sexul frumos sau sexul slab. Despre prima nu mă pot exprima deoarece nu am văzut sexul tuturor femeilor, despre a doua am o oarecare îndoială, deoarece am văzut femei de peste 100 de kile.
Stiinţific, cred că femeia face parte din specia Homo Sapiens. Personal am văzut femei săpând, unele săpau diferite culturi, altele îşi săpau şefii. Diferenţa esenţială dintre femeie şi om este că omul mai e numit şi homo erectus, or, din motiv de dotate de la natură, această chestie nu se potriveşte.
Femeia este văzută de către om în mai multe feluri:
Nou-născuţii văd în femeie o sursă de hrană, adolescenţii văd o mare enigmă, maturii, un vis, bătrânii o amintire, magicii o boală care se tratează de obicei la pat şi pe întuneric, matematicienii o văd ca pe o problemă cu un număr infinit de necunoscute. Controlorii de bilete o definesc ca fiind diferită de biletele de autobuz în principal prin faptul că biletele trebuiesc compostate doar o singură dată.
Femeile nu sunt toate la fel.
Cel puţin din punct de vedere al motivelor care le fac fericite.
De exemplu se spune că englezoaicele sunt foarte fericite. Să zicem că un om are următoarele dimensiuni: L=15, D=2,5; L-Lungimea, D-Diametrul. O europeancă de pe continent va înţelege 15cm/2,5cm şi unele să fie cam nemulţumite. O englezoiacă în schimb, ar fi foarte bucuroasă. Ea ar înţelege 15inch/2,5inch. (1inch=2,54centimetri)
Ar mai fi nişte diferenţe. Culoare părului, greutate, dimensiuni, inteligenţă.
N-am să le pomesec pe toate. Am să mă refer doar la aspiraţiile unor femei minoritare etnic din România.
Toată lumea ştie că în anumite zone femeile militează pentru bilingvism. Adică alături de limba majoritarilor să poată folosi în toate cazurile şi limba strămoşilor lor, a fraţilor, a părinţilor, a rudelor de sex feminin sau masculin , a celorlalţi coetnici când, unde şi de câte ori doresc.
Eu zic că dacă vor două limbi, să le dăm deoarece nu ne costă nimic, dar când femeile sunt mulţumite şi când sunt satisfăcute nu avem decât de câştigat.
Mă întreb însă că, dacă le satisfacem unguroaicelor această dorinţă, nu ar trebui să le satisfacem şi dorinţa ţigăncilor care sunt şi unguroaice. Aceste vor vreo trei limbi.
Legat de acest aspect, pentru că se tot vorbeşte de reforma în invăţământ.
Cred că se impune o mică schimbare. Folosirea corectă a limbii ar trebui învăţată încă de la grădiniţă, deoarece atunci de formează deprinderile necesare şi folositoare pentru toată viaţa.
După cum se poate observa, femeia există şi zic unii este extrem de folositoare.
În treburile gospodăreşti e mai bună decât orice aparat, animal sau maşinărie din casă.
Spre deosebire de căţel, poate aduce ziarul fără să îl umple de bale, spre deorebire de aragaz poate să şi sevească la masă, spre deosegire de maşina de spălat poate întinde şi pe sfoară la uscat hainele etc. Singura chestie este că, vorba controlorului de bilete, mai trebuie compostată din când în când. Dar asta e o activitate destul de plăcută, dacă nu se suprapune peste momentele când omul urmăreşte un meci de fotbal, sau când se relaxează la o bere cu amicii…

DE CE E GREU SĂ TE MĂRIŢI


Fragment din romanul FERICIRE LA PREȚ REDUS

ISBN 978-606-92308-5-5

Dacă ne gândim la excedentul feminin de pe planetă, am răspuns deja la întrebare şi discuţia este închisă!

  Să fie oare, atât de simplu?

  Nicio abordare legată de femei nu este prea simplă.

    Dacă întrebi un bărbat, rişti să primeşti răspunsuri încifrate, care să-i mascheze propria dilemă legată de sexul aşa-zis frumos sau de propriile angoase.

    Ce spune trubadurul?

Femei femei, e plina lumea de nebune, 
Cine v-a adus pe lume, cine oare v-a facut?
Bărbați bărbați, e plină lumea de pansați,
De supărați si de-ncordați…

  Interesant este să vedem ce motive au găsit femeile pentru a se eschiva de măritiş…

   Întâlnind o colegă de liceu, sărită de 35 de ani şi nemăritată, mi-a răspuns scurt că multe femei rămân nemăritate fiindcă au un simţ estetic bine dezvoltat.

 Suspectând-o că trişează, i-am amintit că am văzut-o  în compania  unor masculi remarcabili.

   Şi-a păstrat calmul.

   A admis că am dreptate pe undeva, dar a avut parte numai de frumoşi dar săraci, bine situaţi dar însuraţi şi… destui masculi drăgălaşi, bazaţi pe portofel dar cărora le miroseau picioarele!

    Părerea Crenguţei, nemăritată până la 29 de ani:

      –Gelu? Amărâtul n-avea nici cojoc!

    Nicu? Nici nu vreau să-mi amintesc! M-a lăsat în drum şi a intrat să urineze în tufiş.

     Traian? S-a scobit  în nas în faţa părinţilor  mei!

      Sotir? Un zgârcit! Dumnezeule! M-a plimbat tot oraşul şi nu mi-a dat un suc!

      Pavel? O să fiu sinceră: era atât de bogat că nu m-am mai uitat la amănunte! M-am botezat urgent pe rit vechi, la biserica lipovenească şi niciodată nu îmi lipsesc icrele negre la micul  dejun. Mişto!

    Teo:

    Căsnicia bătrânilor mei de tot rahatul m-a speriat atât de tare, încât am hotărât din start să nu mă mărit niciodată. Dar, pe la 29 de ani, îmi era imposibil s-o mai suport pe maman. Dintr-o dată am înţeles:  singura soluţie rezonabilă, să-mi capăt libertatea, fără vărsare de sânge, era măritişul.  Am zis, am făcut! M-am măritat imediat şi, cum o nuntă nu mi s-a părut suficient, am făcut două: una pentru neamurile ortodoxe ale soacră-mi, cealaltă, sâmbăta următoare, cu papistaşii maică-mi, ca să-i împac pe toţi nebunii! Evident, două nunţi au fost prea mult pentru limita mea de suportabilitate, aşa că am intrat în căznicie[1] cu capsa pusă!

      La început mi s-a părut grozav de important să fiu puţin… măritată.

    Am făcut doi copii, apoi am divorţat. Statutul de femeie măritată nu mă mai satisfăcea! Trecusem la etapa următoare: era esenţial să fiu fericită!

   Miky a fost fatală din liceu! Am rămas surprinsă să o întâlnesc nemăritată la 36 de ani.

   Dar avea argumente serioase:

   –Mi-am dorit un bărbat care să dea din coate, să răzbească în viaţă. Am cunoscut destui bărbaţi frumoşi şi interesanţi dar am luat viteză de fiecare dată, fiindcă am avut baftă doar de tipi capabili doar să dea din… pleoape la televizor!

    Adesea fetele se plâng de ce nu le-au dat bărbaţii:

    Nu mi-a adus mărţişor!

    Nu mi-a adus flori!

    M-a plimbat tot oraşul pe jos şi nu mi-a dat o îngheţată!

   Nu mi-a dat telefon de ziua mea!

   Dar când ei dau, ele sunt tot nemulţumite! Cum, ce dau?

  Bătăi de cap, mâncărimi, palme peste ochi, copii în burţi, papucii…       

  Şi, totuşi, părerea generală este că vinovate sunt tot ele, femeile!

       De ce ?…

       De orice!

       Probleme?

       Cherchez la femme!

   Nu mai încercaţi să daţi tot răul din lume pe femei! Statistic, procentul de bărbaţi ucişi de soţii sau de amante este nesemnificativ.

   Bărbaţii au fost, de-a lungul istoriei, decimaţi în războaie  şi, trebuie să recunoaşteţi cinstit: nu toate  războaiele au fost pornite de femei!

   Dar, trebuie să admit că atunci când au făcut-o, n-a mai rămas piatră pe piatră! Vezi… Războiul Troiei!

   Dar, nu vă amăgiţi, dragii mei!

   Femeia a fost doar pretextul! Adevăratul motiv au fost bogaţiile Troiei! Papa Homer a vrut să dea o notă eroică şi romantică poveştii, praf în ochi pentru a distrage atenţia lumii de la marele jaf!

   Împăratul Traian nici nu s-a deranjat măcar să inventeze pretexte: poate îi lipsea rafinamentul lui Homer sau poate că falimentul imperiului bătea la uşă! Ori, poate, mult mai plauzibil, fiindcă îi plăceau băieţii, nu i-a trecut prin cap să se încurce cu poveşti gen Paris şi Elena !

   La şcoală, pe vremuri, o profesoară stupidă, nu-i dau numele ca să n-o fac vedetă, ne vorbea despre Traian-eroul civilizator!

  Nu! Traian n-a fost erou, ci distrugătorul civilizaţiei geto-dace şi cel care a jefuit aurul şi argintul Daciei. Şi pentru că acum aveau cu ce, Traian a decretat scutiri de impozite la Roma și 123 de zile de petreceri neîntrerupte.

     Au luat romanii peste o tonă şi jumătate de aur şi peste trei tone de argint, dar n-au reuşit să ia toate comorile, astfel că a mai rămas destul şi pentru jaful austro-ungar dar şi pentru Gabriel Resource, motanul care pofteşte caşcavalul de la Roşia Montana!

    Traian a distrus piatră cu piatră cetăţile şi templele dacilor! A ucis şi a luat sute de mii de suflete în robie. Raportat la nivelul populaţiei de atunci şi a întregului imperiu, urgia romană poate fi comparabilă cu victimele lui Hitler. Dar, miopie a istoriei, ticăloșie ori neglijenţă, uzurpatorul Traian are busturi în toată România! Sigur, ne mai răzbună dragii de porumbei…

   Revenind la tema noastră: de ce ne mărităm mai greu? În fond chiar nu sunt calificată să abordez această temă. M-am măritat în prima lună de facultate. Cum? Cam la o oră după ce mi-am întâlnit ursitul! De unde am ştiut că este el? Eu n-am fost prea sigură, intenţionam să mai copilăresc dar, el n-a avut niciun dubiu şi m-a cerut imediat!

     Soacră-mea a zis aprig: Nu! Nici peste cadavrul meu!

     Dar se vede treaba că atunci când vrea Dumnezeu, nici cadavrul soacrei nu contează!

      Ce-i drept, după ce am cunoscut-o pe soacră-mea, cel mai crâncen exemplar de soacră de pe planetă, mi-am zis: Hitler, Stalin, Traian? Nişte cotei!

 

[1][1] Axiomă-Orice căsnicie își pierde s-ul în favoarea z-ului după consumarea lingurii de miere.