Unde dai şi unde crapă!

Călătorind în viteză pe şoselele patriei, găsesc uneori răgazul să admir uimitoarea lucrare a naturii. Este sezonul macilor şi anul acesta am remarcat pentru prima dată că în vecinătatea acestora creşte o plantă movalie şi insistentă. Am cules câteva fire pentru Sabrina, pentru ierbar dar, ajunsă acasă nu am ştiut să-i spun ce plantă este.

Zilele trecute, discutând cu angajata unei primării dintr-o comună, zăresc câţiva maci pe şanţ şi… nelipsitele flori mov.

-Am cules această floare pentru ierbarul fiicei mele dar n-am reuşit să aflu cum se numeşte…- zic eu.

-Păi… în copilărie noi îi ziceam într-un fel dar… acum nu mai este voie să-i zicem aşa…

-Poftim? -zic eu uimită. E democraţie, cum să nu avem voie?! S-a terminat cu Securitatea! Kaput! Acum poţi să-l înjuri şi pe preşedinte!

-Ei, nu, nu-i aşa! Noi lucrăm la primărie şi am fost instruiţi…

-Doamnă! Să fim serioşi! Suntem în 2011! Ce ar putea fi interzis?

-Ghisdaromă!

-Poftim?

-Ghisdaromă! Aşa se numeşte floarea!- şopteşte angajata primăriei.

-A, precis o să uit! Staţi un pic să-mi notez! Iau o carte de vizită din maşină şi notez numele ciudat. Ştiţi, noi avem nume de plante rămase de la daci. Probabil că şi acesta…- zic eu, mirată totuşi că n-am auzit niciodată de ghisdaromă.

După amiază mă prinde o ploaie straşnică într-un sat în care o prietenă de-a mea şi-a luat o căsuţă cochetă. Decid rapid să-i fac o vizită. O găsesc acasă pe mama ei, doamna Florenţa, o leoaică energică, dintr-o bucată.

Mă tratează cu plăcinte cu gem şi prăjitură de vişine şi, în timp ce discutam în foişor, observ o vază cu un bughet de flori de câmp în care trona o chisdaromă.

-Doamnă Florenţa, am văzut această floare prin tot judeţul dar astăzi am întrebat o doamnă cum se numeşte şi m-a luat cam pe la Ploieşti…

-Păi, da! Lumea se cam fereşte de cuvinte! Nu ştiu cum îi mai zice acum, dar în copilărie noi îi ziceam Pizda Ţigăncii!

-Aha! Pizda Ţigăncii! Normal! Trebuia să-mi dea de gândit că ghisdaromă sună ca dracu’! Unde dai şi unde crapă! Ia uite dom’le că trâmbiţata corectitudine politică s-a implementat cu succes până-n Pizda Ţigăncii!- îmi zic eu în gând.

P.S. Din păcate fotografia este făcută cu telefonul mobil şi „ghisdaromele” abia se văd, estompate şi maronii.