O veste excelentă


Nu reuşesc să-mi amintesc numele vreunui film cu Magda Catone, asta nu din vina artistei ci fiindcă poate ar trebui să iau eu niscai lecitină, dar am pe retină reclamele la detergent în care artista joacă susţinut de vreo zece ani buni.

Ei bine, după ce că onor guvernul a tras un şut la oase artiştilor supraimpozitându-le drepturile de autor, uite că mai vine o năpastă pentru actorii ce joacă în reclame la detergenţi.  Continuă lectura

Reclame

Părințelul Făcăleț


De cu noapte, de când le cântase cucuveaua, se iscase zarvă-n sat, că blestemata numai vărsare de sânge tânăr vestise de la o vreme şi toţi aşteptau cu inima împietrită să vadă cui i s-o pune colivă la fiert. Continuă lectura

Festivalul Axis Libri Galaţi-veşti şi bârfe


După două zile ploioase, astăzi, a treia zi de festival ne-am bronzat la un soare splendid.

În ciuda ploii, în toate cele trei zile, evenimentul a Continuă lectura

VICLENIA POPII


Un mocan veni din insulă la biserica din sat, la slujba de duminică şi,  aşezându-se în genunchi,  îi plesniră izmenele în fund, rămânând gol, păros, în văzul babelor. Între timp, babele-şi dădeau coate şi tinerele neveste chicoteau înveselite. Cum ciobanul era cam la mijlocul bisericii, cei din faţă nu înţelegeau ce se-ntâmplă şi erau atenţi la slujbă dar Continuă lectura

SĂ NU TE IUBEŞTI CU POPI


Cu vreo 11 ani în urmă aveam un AUDI american frumuşel rău şi superaccesoritat, dar  piperat rău la întreţinere. Sătulă de facturile obraznice din service mă hotărăsc pentru o Nova pe injecţie. Găsesc un anunţ în ziar „vînd Dacia Nova nouă, 36 de milioane”.  Cum oficial era 39, mă bucur de chilipir şi mă duc să văd maşina. La volan un popă care-mi cam făcea ochi dulci. Ştiind că mătuşa mea, tanti Dana se iubeşte cu un popă ghiduş îl întreb cum îl cheamă. Intuisem bine, era năstruşnicul de popa Simon.

O Dacie Nova şoricie pe care zdrăngăneau toate tablele.

-Părinte dar în ziar scria că maşina-i nouă! Mai ai şi alta?

Îmi zâmbeşte frumos:

-Sigur că-i nouă! Uite cole-şa în bord: 8000 de kilometri!

-Părinte, kilometrajul nu funcţionează!

-Ei, cauţi pricină? Numai bunul Dumnezeu e perfect!

-Părinte, maşina asta are peste 100.000 de kilometri!

-Eu gândeam că femeile nu se pricep la maşini!

-Şi eu mă gândeam că un preot nu minte! Un preot minte, părinte Simon?

-Dacă trebuie, minte fata tatii!

-Păi cum vine asta părinte?

-Da’ preotul nu-i om? Omul  e supus greşelii! Da’ văd că ţie nu pot să-ţi vând maşina! Hai să mai stăm de vorbă!

-Părinte! Mie mie frică de Dumnezeu şi ţie de tanti Dana! Umblă sănătos!

Auzind de tanti Dana popa Simon demară cu scrâşnet de cauciucuri.

Nu trecu prea mult şi se pare că păcatele îl răpuseră pe simpaticul părinte atacându-i ficatul ori pancreasul, ori poate pe-amândouă. Tanti Dana zise sec:

-Aşa-i trebuie! A găsit ce-a căutat! Era popă, nu trebuia să se iubească!

 Se pare că mătuşa nu-i iertase popii desele trădări. Nu că ea ar fi fost uşă de biserică!

La o vreme poliţia investiga moartea violentă a mătuşii mele,tanti Dana. Ajungând anchete în ograda unui fost iubit, potentat al zilei, poliţia o lăsă cum a picat, adică o încadră superficial la sinucidere, chit că dispăruse tot aurul mătuşii şi se pare că din cheile găsite-n casă nu se potrivise niciuna la uşă.

Descoperindu-se cadavrul joi, sâmbătă aveam deja liber la înmormântare.

La poarta cimitirului fratele mai mare zise apăsat: Ei, a găsit ce-a căutat! Cu trei popi trebuia să se iubească?

Acum, printre lumea puţină venită la înmormântare pentru o clipă am avut inpresia că-l zăresc pe părintele Simon zâmbind şugubăţ. Evident, a fost o iluzie, părintele era demult oale şi ulcele!

Acum, la câtă lume cunoştea ea a fost de mirare că au venit atât de puţini. Sigur, majoritatea amanţilor ei erau cazaţi demult pe dincolo, iar cei ce mai trăiau aveau mai puţine libertăţi de mişcare de la paralizii, preinfarcturi şi alte mizerii ale bătrâneţii. Cei care nu veniseră nu erau musai mai buni decât ea dar aşa le plăcea să creadă.

Cei ce veniseră în schimb, nu veniseră musai de dragul ei ci mai degrabă să se convingă c-au scăpat de ea ori să nu piardă ocazia să mai prindă o bârfă cât de mică, fiindcă aşa succes cât avusese tanti Dana la bărbaţi cu funcţii şi la mărimile oraşului mai rar!

Pentru cine nu ştie cine-i tanti Dana vă invit să citiţi PUTEREA BLESTEMULUI şi POPA-I SEMN DE GHINION.

Popa-i semn de ghinion!


Deşi nu-mi făcea nicio plăcere, adesea trebuia să fac vreun comision mamei şi ajungeam s-o vizitez pe sora ei mai mare, instalată după divorţul de papaşa şi moartea Satanei pe post de tartoriţa familiei cu prerogative depline.

Tanti Dana locuia la etajul opt şi liftul era musai defect ori în revizie şi noroc cu inima mea tânără că nu-mi pierdeam suflarea.

Dar opt etaje treacă-meargă, beleaua era să dau ochii cu dumneaei, tartoriţa!… Continuă lectura

CUM SĂ SCAPI DE GHINION


Am făcut liceul la BĂLCESCU în Brăila, lângă Protoierie şi vinerea, cam la două săptămâni  aveau popii şedinţă. Când se spărgea conducta de popi ştiam că profu’ de mate mă scoate la tablă. Toată clasa avea grijă să-mi facă pregătirea psihologică. 36 de voci numărau popii şi evident, le dădea mereu fără soţ.

După vreo trei ani de teroare i-am spus lui CĂLIN-NEBUNUL, profu’ de mate că nu ies la tablă pe motiv de popi şi mi-a zis senin că remediul este să găsesc un miliţian şi să-i pun mâna pe… ca să treacă ghinionul. De atunci am scăpat: nu m-a mai scos vinerea la tablă…

Dar, când văd un popă caut o haină militară, îl bat pe respectivul pe umăr şi îi spun: mă scuzaţi, trebuia musai să vă ating fiindcă am văzut un popă.

De regulă respectivii zâmbesc, alteori mă invită la o cafea dar, le explic că e prea târziu, s-a grăbit altul şi m-a luat, şi în altă ordine de idei, nu ies cu necunoscuţi.

CUM NU ŢIN CONT DACĂ SUNT SINGURĂ SAU CU SOŢULUL  SAU  DACĂ  RESPECTIVUL  ESTE  SINGUR  SAU CU SOAŢA, DE VREO DOUĂ ORI ERA SĂ-MI IAU CÂTE O POŞETĂ ÎN CAP ! DAR, NICIODATĂ NU AM PUS MÂNA UNDE A ZIS PROFU’…

MORALA: TRĂZNIŢII SE FAC PROFI DE MATE!