Bordelul din Frankfurt

Cu toate că a cheltui banii cu bordelul este obişnuinţa domnilor, vă voi povesti cum am cheltuit eu bunătate de parale fiindcă eram cazată la hotelul LUXOR, în apropiere de Grădina Zoologică dar reperul era un… puff. Adică pentru cine nu cunoaşte, puff-ul este un… bordel. Se apropia Paştele şi în spiritul importantei sărbători, domnişoarele sau administraţia stabilimentului ornaseră fiecare geam cu un pampon roşu, uriaş, reuşind să facă din bordel cea mai drăguţă clădire din oraş. Având şi nişte picioare mişto de damă în pantofi roşii cu toc cui la intrare, clădirea era de neconfundat şi fiind aşa ochioasă, nu ne-am deranjat să mai căutăm alt reper, totuşi reţinusem Lange strasse. Mergeam prin Frankfurt într-o seară, puţin după ora zece, împreună cu Geta. Nu, nu „Geta-i sor-mea” ci o parteneră de afaceri din Brăila cu care mă călătorisem la un târg de afaceri, MESSE, cum zic nemţii. Învârtindu-ne pe străzi, ne rătăcisem puţin dar după busola proprie simţeam că suntem în zonă şi ne învârtim în jurul cozii. Ca un făcut, străzile erau pustii şi chiar dacă mai trecea câte un bărbat, nu voiam s-o facem pe rătăcitele, fiindcă şi eu şi Geta aveam cei mai mişto bărbaţi din România şi un viol nu ne aranja. Sigur, la discuţia asta, Geta îmi zicea să vorbesc numai în dreptul meu… Până la urmă, apare un tânăr cu figură simpatică şi noi, Geta antitalent la limbi străine şi eu… franceză, ceva rusă, ceva engleză şi două boabe de germană, mă conversez cu tipul ajutându-mă puternic de mâini. După o vreme zic:

 -Mă, Geta, eu am obosit să dau din mâini! Îl vrăjesc p-ăsta de juma’ de oră şi, uită-te la el, n-a priceput nimic!

-Da’ cum Dumnezeu să nu-nţeleg, fetelor, dacă sunt român?- zice tipul râzând.

-Bine, dom’le, şi mă laşi să fac gimnastică aicea de juma de ceas?

-Mi-a făcut plăcere!- zice el voios.

Sună telefonul şi apăs pe tasta de răspuns când încă mai vorbeam cu tipul. La telefon, soţul meu, rugbistul:

 -Cine-i tipul cu care vorbeşti?

 -Un tip care-mi explică unde-i bordelul! Gata, am ajuns! La indicaţiile tipului, facând stânga imediat la primul colţ a apărut bordelul. În secunda următoare îmi moare bateria. Având reper bordelul, hotelul era la doi paşi. Ajungem la hotel şi Geta zice:

-Urăsc mâncarea dar hai până la cârciuma turcească unde am mâncat ieri, că mie mi-e foame de văd dublu. Am mers, am luat câte o shaorma mişto rău şi ne-am întors la hotel pe la miezul nopţii. Prima grijă, am pus mobilul în priză. Telefonul sună instantaneu: Soţul meu, cu vocea stăpânită mă întreabă:

-Ce-ai făcut la bordel până acuma? I-am explicat… Mai bine nu-i mai explicam, că m-am întors în ţară şi factura la mobil se încărcase cu 42 de dolari numai cu bordelul, în seara respectivă! N-am habar dacă soţul meu a cheltuit vreo para la vreun bordel la viaţa lui, dar eu am tocat un cârd de parale-n seara aia!