Nu reuşesc să-mi amintesc numele vreunui film cu Magda Catone, asta nu din vina artistei ci fiindcă poate ar trebui să iau eu niscai lecitină, dar am pe retină reclamele la detergent în care artista joacă susţinut de vreo zece ani buni.
Ei bine, după ce că onor guvernul a tras un şut la oase artiştilor supraimpozitându-le drepturile de autor, uite că mai vine o năpastă pentru actorii ce joacă în reclame la detergenţi. Continuă lectura
Citesc tot mai des despre studenţii din Marea Britanie care boicotează produsele Coca-Cola şi Pepsi-Cola şi despre medicii din State, revoltaţi de alimentaţia nesănătoasă de tip fast-food, care-şi sporeşte anual victimele. Continuă lectura
Am o fire păcătoasă şi-mi este milă de orice persoană în suferinţă. Dacă ai o bătătură sau ţi-ai rupt piciorul, voi încerca să te ajut şi să-şi alin durerea. Dacă te-ai tăiat la deget: nasol! Nu te mai bazezi pe mine fiindcă dacă văd sânge mă ia cu călduri şi este foarte probabil să leşin. Continuă lectura
Mi-am petrecut ziua pe terasă corectând încă o dată romanul Ardei iuţi şi scriind la noul meu roman, Fericire la preţ redus. Probabil că este ultima duminică din an în care îmi mai permit luxul să scriu toată ziua în aer liber. Deşi pe seară s-a răcorit, am rezistat eroic până s-a întunecat. Continuă lectura
Fragment din romanul ARDEI IUŢI
Un pui de ulceraş îi încerca stomacul. De când nu mai mâncase o ciorbă la prânz? Întoarse maşina în intersecţie şi porni în trombă spre casă. Nevastă-sa Continuă lectura
M-a prins curentul şi dimineaţă aveam şi spatele şi gâtul înţepenit şi amigdalele cât prunele. Dacă lucram în sistem bugetar era exact momentul să-mi trag un comcediu medical.
Ei, poate într-o altă viaţă! Acum Continuă lectura
3 octombrie, ziua Reunificării Germaniei, ne-a prins în Berlin şi nemţii erau în dilaila. De la Poarta Brandenburg Continuă lectura
Războiul meu cu lăcomia şi aroganţa Băncii Transilvania este cunoscut. Deşi minciunile le-au fost demolate în instanţă şi am câştigat procesul şi pe fond şi la Curtea de Apel, Continuă lectura
Dinu se mutase recent în casa construită de el şi lenevea în jacuzi. O chemase şi pe Continuă lectura
Mihaela era nervoasă: un tip de la telefoane venise în control şi o găsise cu un telefon suplimentar în dormitor, telefon pentru care nu avea aprobare. O amendase scurt cu Continuă lectura
fragment din romanul Fericire pe bani puţini
Dimineaţa începuse prost, telefonul soacrei trezind-o dintr-un vis erotic. Dropia mugi câteva cuvinte dar Angel îi închise brusc fără s-o asculte. Toni, soţul ei, se burzuluise:
-De ce i-ai răspuns? Ştii bine că te urăşte! Eşti masochistă, zău, nevastă! Bagă-i numărul în blacklist şi uit-o!
Îşi recăpătă buna dispoziţie cu un duş şi un suc de portocale.
Angel era juristă la o companie străină şi Continuă lectura
După zeci de ani de studii, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia stupefiantă că elefanţii se tem de… şoareci! Dar cercetările nu s-au oprit aici şi se pare că de fapt, duşmanul cel mai de temut al elefantului ar fi, ei bine, n-o să ghiciţi: furnica!
Aceste cercetări sunt de o importanţă vitală pentru noi românii. Studiind neajunsurile pe care le poate provoca mărunta furnică elefantului printr-o banală ciupitură de trompă, poate descoperim metoda optimă de a neutraliza marele elefant roşu de la răsărit.
Dacă v-am stârnit curiozitatea, urmaţi acest link.
Renata şi Marina se cunoşteau de ani buni. Unite de greutăţi, detestând aceeaşi clasă de ticăloşi, având copii de vârste apropiate, deveniseră prietene apropiate fără să se sufoce una pe alta. Continuă lectura
În liceu, în ani premergători Revoluţiei în care telefonul era scump şi aşteptai câte 15 ani aprobare să-ţi instaleze postul, îmi rezolvam problemele de comunicare la Post Restant. Era mult mai igienic decât în cutia poştală, să mă ştie tot cartierul. Continuă lectura
Doina Popescu Brăila 