SEXUL, SPORT PERICULOS

Eram în cantonament într-o comună din jurul Bucureştiului, ca piloţi sportivi-elevi externi la Aerodromul Clinceni.

Eram 27 de puşti din toată ţara, din care 5 fete. Majoritatea dădusem admiterea la facultate şi eram pe jar.

Gabi, o tipă din Sibiu, era singura relaxată. Cică a dat la facultate cu pietre-n geam. Spunea cu mult umor că în neamul ei cu multe unguroaice, toate femeile erau curve, dar niciuna aşa bună ca ea.

Se cuplase cu  Vasile, un localnic şi avea program separat de noi.  Dar cum şi noi aveam frumoşii noştri, fata juca la două capete.

Cred că sună ca dracu’ dacă zic că mieluţa blândă suge la două miori…, dar ăsta era adevărul istoric.

Într-o după-amiază aveam program de voie şi spuneam bancuri pe nişte bănci în curtea internatului unde eram cazaţi.

Vine Vasile s-o caute pe Gabi dar…, fata era închisă cu… Gabi, un frumuşel, învăţat recent la femei şi considerat un mascul de mare potenţial.

Recunosc că i-am reconsiderat reputaţia abia acum.  La acel moment îl detestam, considerându-l doar un porc nesătul!

Deci, vine Vasile, întreabă de Gabi şi se alege doar cu zâmbete subţiri. Urcă în internat, uşa închisă.

Revine în curte, se-nvârte turbat şi se hotărăşte: se urcă pe burlan şi în dreptul dormitorului de la etajul unu’, Vasile rămâne interzis:

-Fraţilor, ce dracu’ fac ăştia, că nu şi-o trag!

-Zău, Vasile? Poate-şi pun ventuze, mă!

-Să mor io, ăştia fac ioga sau ce dracu’, că sunt îmbârligaţi şi cred că-şi miros penele unu’ la altu’, că nu văd bine!

Bate nervos în geam: ce faci fă, cu capu-ntre cracii lu’ ăla, hai?

Se-ntoarce spre noi care stăteam ca la circ, grupaţi pe două bănci, sufocaţi de râs: ce-i face dom’le? I-o miroase?

-Hăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăăă!Buf!

S-a rupt burlanul şi Vasile a căzut cu fundul într-un măceş bogat.

La hărmălaia creată, Gabi el şi Gabi ea au apărut la geam.

Peste un sfert de oră, pe băncuţă-n parc, Gabi-ea extrăgea ţepii din bucile lui Vasile cu penseta iar noi îi tachinam, că aveam de ce.

Seara, Vasile a apărut cu piciorul în gips şi două kile de ţuică pentru comandant, ca să-i aranjeze lui Gabi-ea o cameră la parter.

Comandantul a luat ţuica bucuros dar a pus o condiţie:

-Vasile, să nu-mi baţi fata că ne certăm!

– De ce s-o bat, tov comandant, că pentru mine a-nvăţat săraca!

Da’ să-ţi zic un secret, să cazi şi mata-n cap: n-am văzut io bine pe geam de prost ce-s! Gabi nu mirosea: rodea! Uoaaauuuuu!

SOCRUL ŞI UNGUROAICA

Prietenul meu, mare folk-ist şi mare patriot este vizitat de fecior şi virtuala noră, unguroaică din apropierea Braşovului.

După politeţuri şi primele momente de stânjeneală, discuţia se înfiripă.

-Şi ce facultate faci domnişoară?- întreabă virtualul socru?

-Limbi străine, răspunde virtuala noră unguroaică.

-Şi care-s alea?

-Româna, engleza şi hindu!- răspunde prompt puştoaica.

UNGUROAICA ŞI MAIORUL

Eram datoare cu o poveste nouă despre întâmplări vechi cu Ody (ştiu că se scrie Ady, dar îmi sună mai familiar aşa). Deci, eram în convocare la armată, undeva pe la Dâmbul Morii, pe unde-i un Mc acum şi o benzinărie garnisită cu cele mai urâte curve. Ba nu, am văzut la Budapesta unele chiar mai slute.

Cum spuneam , împărţite pe plutoane şi la oareşce distanţă unele de altele, teoretic, ne făceam exerciţiile. Durerea era evident, pasul de defilare, fiindcă urma să depunem jurământul. Toate plutoanele erau în vervă maximă şi comandantele de pluton dovedeau cât de scârbe pot fi cu propriile colege. Stăteam cu fetele la umbră; ele fumau şi eu spuneam bancuri cu sau fără sex, mirându-ne cât erau de fugărite celelalte. Ştiam că toţi ştabii sunt în zonă dar, îmi imaginam că sunt normali la cap şi stau la umbră.

Din senin, apare un Aro de armată şi în dreptul nostru ia curba strâns, în timp ce frânează. Se înclină spectaculos dar, dă Dumnezeu şi nu se răstornă. Maiorul Mitroi, ţigănos, mărunţel dar bărbăţoi, cu binoclu de gât şi centură cu diagonală, de parcă era aterizat din filmul ŞOSEAUA NORDULUI începe să urle:

-De două ore aştept să vă vină mintea la cap şi voi vă hliziţi într-una. Vă arăt eu ce înseamnă armată şi disciplină! Facem instrucţie până mâine în zori! Pluton, comanda la mine!

Ne aliniem cu chiu cu vai, luăm bază, ne foieşte puţin şi strigă:

-Studenta Dumitru, te însărcinez…

-Aici, în faţa plutonului?- îşi pune Ody mâinile-n şolduri…

-E şaij’de lei o cameră curată la hotel!- se mai aude-o voce.

Enervat, Mitroi urlă spre unguroica poznaşă:

-Te învăţ eu disciplina: salt înainte!

-Cine ? Ioooo? – zice Ody mirată. Salt înainte?… Ia ascultă băi, maioraşule! Io am venit din Ardeal, tocmai la Bucureşti, la facultate, ca să fiu studentă, nu să mă dau cu ţâţele de pământ! Şi ele la fel! Nu se dă nimeni cu ţâţele de pămât, e clar fetelor?

Maioraşul s-a întors cu spatele, a urcat în Aro şi dus a fost, nu înainte ca celălalt ofiţer care-l însoţea, un colonel libidinos, care-nghesuise o studentă cu câteva zile înainte, să ne ameninţe că ne pune să repetăm convocarea.

Între convocare şi jurământ a fost o săptămână liberă. Am fost pe munte cu soţul meu dar, soacră-mea i-a dat o conservă expirată şi ne-am intoxicat amândoi, fiind internaţi la spitalul Victor Babeş, eu la etajul I, el la II. O colegă mi-a adus hainele de armată, m-am schimbat în budă, am forţat geamul şi-am fugit din spital ca să depun jurământul.

La jurământ, colonelul libidinos a venit cu un coş de flori ca să premieze plutonul care bate cel mai bine pasul de defilare.

Noi, drăcoasele, am luat coşul de flori dar, nu ne-am lăsat pupate. Eu am bănuit că moşul a adus florile de sanchi, ca să aibă pretext să-şi depună balele pe noi, aşa că

le-am instruit puţin pe fete cum să se eschiveze.

Cum se obişnuia atunci, erau aduşi cu forţa o mulţime de soldaţi, sportivi şi oameni ai muncii, să asiste şi să aplaude. Trecea libidinosul prin dreptul nostru, întindea floarea şi, când dădea să ne sărute, arătam spre musculoşii de la Steaua:

-Vă rog, nu mă sărutaţi că sportivul acela este prietenul meu şi-i gelos rău: ne bate pe amândoi! Toate, aceeaşi poveste…

După faza asta maiorul Mitroi trebuia să ne ridice în grad. A refuzat cu pumnii strânşi.

Un general de gaşcă a venit să ne pună tresele personal. Operaţiunea a început cu mine, fiindcă la armată au o fixaţie cu şefia:

-Domnule general, vă rugăm să ne sărutaţi apăsat pe amândoi obrajii, că nu se ştie dacă mai apucăm să ne pupăm cu vreun general vreodată în viaţă!

-Onoarea e de partea mea domnişoară, că la vârsta mea nici eu nu mai am şanse să pup fete de 19 ani!

Nu am informaţii certe dar, probabil libidinosul s-a sinucis!

M-am întors la spital şi am intrat senină pe poartă, declarând că vin în vizită la… mine!

SEXUL ŞI GIMNASTICA FIZIOLOGICĂ

Eram studentă anul I şi singura care frecventam ora de sport.  Profesorul, Knat, mare glorie a handbalului românesc pe vremuri, mă lăsa să alerg de voie şi apoi, mă ruga să-mi aduc şi colegele măcar o dată ca să le pună note.

Pentru că vorba paşnică rareori are rezultate, ne-a aşteptat omul la ieşirea de la armată(făceam armata la radiotelegrafişti în Panduri şi acolo se făceau şi orele de sport) hotărât să  le convingă pe fete de utilitatea sportului sau să le lase cu media ne-ncheiată.

Eram 104 studenţi în an din care 80  fete. Aveam două unguroaice, una care învăţa de rupea rândurile şi avea o relaţie stabilă cu o vedetă de la radio Grozăveşti, bun prieten al meu şi cealaltă, Ady, se pronunţa Ody,  o unguroaică zăpăcită, cu un simţ al umorului bine acordat şi un talent în pat binecunoscut de toată lumea, fiindcă îşi făcea reclamă în gura mare fără nicio sfială.

Deci, când ieşim de la armată, profesorul Knat ne iese în cale şi ne ţine o morală straşnică, explicând cât de importantă este gimnastica, mai ales pentru fete.

Ady, blondă, tunsă scurt şi cu ochi albaştri, puţin dolofană, cu mutriţă posnaşă se bagă în vorbă:

-Auzi, profesoraşule? Eu fac gimnastică fiziologică în fiecare dimineaţă!

-Aaaa! Atunci este foarte bine! Dar, cum este gimnastica fiziologică? Eu n-am auzit!

Ştiind bine ce-i în capul lui Ady şi, ca să-l menajez pe simpaticul profesor,  zic repede:

-Ady este unguroaică. Gândeşte în limba ei şi apoi traduce. Nu-i iese întotdeauna traducerea! A vrut să zică gimnastică medicală!

Ady nu se lasă:

-Ba ştiu bine ce-am zis: eu fac uneori seara sau noaptea gimnastică dar, intensiv fac gimnastică fiziologică! În fiecare dimineaţă!

-Bine, domnişoară! Îmi faci şi mie un exerciţiu de-ăsta de gimnastică şi-ţi pun zece!

-Dom’ profesor, dacă vă luaţi vorba înapoi cu mine-i belea! Am 80 de martore!

-Bine, bine dar, tot nu mi-ai explicat cum e cu gimnastica fiziologică!

-Uite aşa! Pun un picior aici şi unul aici, şi-i atige epoleţii profesorului, apoi dau din fund şi fac opturi măcar vreo 45 de minute! Asta în fiecare dimineaţă!  Ajunge pentru-un zece, profesoraşule? Nu vă mai desenez ca să pricepeţi cum e cu sexul fiziologic de dimineaţă, c-aţi roşit de toată mila!