CE SE NAŞTE DIN PISICĂ, ŞOARECI MĂNÂNCĂ!


 

fragment din romanul în curs de apariţie ARDEI IUŢI

ISBN 978-606-92308-2-4

Un amic de-al meu, inginerul Tănase Năsturel era însurat cu Sorina şi avea două fete: Alina şi Corina, gemene.Tănase din curvă nu o scotea, iar ea se apăra că amicu-i impotent. După o îmbrânceală acasă şi o sârbă la tribunal cei doi au divorţat, Sorina păstrând fetele. Tănase a plecat pe şantierele patriei, fetele au crescut ajungând în prag de treapta a doua. Cum mai era de bătut câte un cui la casa fetelor, un alt amic de-al lui Tănase, maiorul Ţurlică s-a transformat în vizitator permanent. Fetele au remarcat frecvența neobişnuită cu care le vizita maiorul, dar cum omul venea la o cafea, stătea o oră şi pleca, nu li s-a părut nimic în neregulă. În curând şi arhitectul Holban, alt amic al lui Tănase a început să frecventeze casa fetelor. O cafea şi pe aici ţi-e drumul! Cum pe vremea aia intratul la liceu se făcea cu un examen dur, meditaţiile erau en vogue şi aproape obligatorii pentru reuşita odraslei. Spre surpriza fetelor care duceau un trai auster, mama le trimise la meditaţii la matematică, chiar la profesorul lor. Cum Alina şi Corina erau gemene, efortul financiar era evident dublu. Într-o zi, în toamna lui 1986, Alina, care-şi uitase caietul de chimie, vine acasă pe neaşteptate şi o găseşte pe maică-sa în pat cu profesorul de matematică. Sorina, prinsă cu mâța-n sac se acuză cu aplomb: De unde să am bani de meditaţii? Pentru voi mă sacrific! De atunci, fetele au învăţat să bată la uşa mamei evitând momentele delicate.

Timpul trece şi fetele ajung în prag de facultate. Întorcându-se acasă într-o zi, Alina, ştiind că maică-sa e la serviciu, se gândeşte să facă o incursiune în camera acesteia, ca să mai captureze ceva trufandale: ori o linguriţă de ness, ori o ţigară sau o tabletă de ciocolată. Corina, temând că Alina o să bage singură bunătăţile pe sub nas vine repede din urmă. Halt! Mama în pat cu maiorul Ţurlică.

După momentul de surpriză, Sorina îşi bagă textul: Ei, mamă, pentru voi mă sacrific! La care Corina sare ca arsă: Eu la armată nu mă duc nici moartă! Ai greşit omul! Pentru mine trebuia să te sacrifici cu arhitectul Holban, că ştii bine că eu dau la arhitectură şi acolo aş avea nevoie de o pilă.  Alina se bagă şi ea în vorbă: Mamă, te-ai sacrificat destul atâţia ani! Pentru mine te rog să nu te mai sacrifici, că de vreo lună mă sacrific singură şi cu profu’ de mate şi cu profu’ de fizică!

Dacă Tănase era sau nu impotent n-am aflat, dar Sorina era cu siguranţă curvă!

23 de gânduri despre &8222;CE SE NAŞTE DIN PISICĂ, ŞOARECI MĂNÂNCĂ!&8221;

  1. Salut. Foarte tare povestea. Este atat de romaneasca, precum scena „cinei familiale” in 432. Oh, doamne, ce Hortensii Papadat bengescu vesele si zglobii avem prin blogosfera.

    Sanatate.

    • Materia primă o am la îndemână. Norocul meu că unele soacre nu bântuie prin blogosferă, că aş avea zoi pe monitor şi ochii vineţi! Mulţumesc pentru Hortensia Papadat Bengescu… Îţi recomand Povestea Răducanului şi I-O DĂ CURATĂ, apropo de soacre. Le găseşti în categoria POVEŞTI NEMURITOARE
      Pentru o tânără scriitoare o astfel de asociere este cât un premiu I cu o minunată coroniţă de frezii!

    • Ai pus întrebarea ca şi când ai cunoaşte speţa. Da, una din fete era cu siguranţă a lui… În realitate nu sunt gemene ci foarte apropiate de vârstă. Ori eşti paranormal, ori ai nimerit-o! Cu paternitatea cealalte au dubii mari toate persoanele direct interesate. Subscriu şi eu…

  2. Hai măi Doiniţo…
    Să ştii că îmi datorezi o tastatură şi un mouse.
    După ce că am umplut de bale tastatura că o da domnul ca gemenele să fie paraşutele, hop tot mă-sa… când am văzut cred că am strâs cam tare mouseul, că acum beculeţul roşu din interior dă semne de leşin. Mouseul e cumva ca nişte paranteze, că eu sunt ruşinos şi nu spun că arată ca o p****, în public nu zic cuvinte care încep cu pî şi conţin zd. Aşa leşinuri mai trăgea doar când dădeam mult de rotiţa care mută pagina în sus şi-n jos. … ziceam că poate se excită de la gâdileală, da acum cred că se înspăimântă.
    Chiar aşa, de e nu „acţionau” gemenele în gaşcă? Ca paraşuetele serioase…

    • Chiar dacă se „sacrificau de nevoie”, aveau aşa un aer de fete cuminţi… În anii următori… ha, ha , ha, mi-am adus aminte!
      Trebuie să mai scriu una, că-i lungă şi bună rău, dar am o mică problemă… netul ăsta e la liber şi acum gemenele sunt neveste onorabile şi mămici…
      Aş scrie eu dar, dacă citesc soţii lor mă vezi bătută-dispărută pe la tv „Garsoniera”.

      • „Chiar dacă se “sacrificau de nevoie”, aveau aşa un aer de fete cuminţi…”- Aspectul contează …
        „…că-i lungă şi bună rău…” era vorba că nu contează dimensiunea …
        „Aş scrie eu dar, dacă citesc soţii lor mă vezi bătută-dispărută pe la tv “Garsoniera”.”… zici că-i s.f., sau că e ca la OTV: Eventualele asemănări cu realitatea sunt pur întâmplătoare … 😀

  3. „Aveau aer de fete cuminţi”… da, tot ce se poate. Am văzut o mulţime de cucoane cu aer angelic, dar dacă te uitai atent observai că frumosul nimb strălucitor e agăţat în nişte frumoase şi viguroase corniţe.
    Am un amic ce are o nevastă superbă, o femei cu nişte ochi ai naibii de alunecoşi. Dracu gol.
    Odată un binevoitor, la o bere, i-a spus că a auzit că îl cam înşală nevasta. Şi începe să-i povestească nişte chestii pe care zicea că le aflase întâmplător.
    – Şi te deranjază? – întreabă amicul.
    – Nu, eu credeam că e bine să ştii….
    – Nici pe mine nu mă deranjază. Nu-i slănină să se termine…
    :::::::::::::::::
    Pe la garsoniere se întâmplă multe chestii interesante … 😳

Lasă un comentariu